Sunt doar un visator fara speranta
Aflat in prag de iarna milenara
La scoala vietii astazi dau restanta
Si ma intreb: „Pentru a cata oara?”
idee muzicala preluata de la „Saramura de idei”
Punctul de vedere
Sunt doar un visator fara speranta
Aflat in prag de iarna milenara
La scoala vietii astazi dau restanta
Si ma intreb: „Pentru a cata oara?”
idee muzicala preluata de la „Saramura de idei”
Punctul de vedere 
Superba melodie! iti multumesc enorm ca imi infrumusetezi ziua cu melodii asa dragute:)
pentru putin Ana, se intampla sa mai aud si eu cate o melodie,sa-mi placa si o aduc aici 🙂 nu e niciun efort 🙂
Nu e nici un efort pt tine sa fii „visator”.e in natura ta
aparent 🙂
Probabil.Sau a devenit prea periculos ptr tine?
cine viseaza tot timpul se loveste de pragul usii 🙂
ca sa traiesti trebuie sa-ti pastrezi visul dar sa fii cu capul pe umeri, la vremurile astea a fi visator e un mare lux 🙂 eventual un hobby costisitor…;)
desigur ca putem visa…in sinea noastra 😉
As vrea sa te invit la o portocala si sa visam :)mi-e dor de vise
frumos dar eu am ‘servit’atatea lamai incat o portocala poate fi fatala 😉
seara frumoasa!
Rautaciosule..>:P. macar „virtual”.cu siguranta va fi bine.daca nu, macar sa simti mirosul dulce acrisor tinandu-mi companie
Am să-ţi povestesc ceva legat de vise. Eu am avut recent un vis care mi-a dat cu virgulă. Şi cu multe, prea multe zecimale după ea.
Am iubit un bărbat. Eram atât de îndrăgostită de el încât existenţa lui îmi devenise o a doua natură. Îl respiram, îl simţeam în fiecare celulă a trupului şi a sufletului.
Dar m-am frânt luni de-a rândul în cea mai cruntă dintre dileme. Nu ştiam dacă să-l trăiesc sau să-l visez mai departe.
Am ales să-l visez.
Încă nu am aflat dacă am făcut bine sau rău.
fiecare e liberul sau arbitru. cred ca e cel mai corect
Mai rau e sa visezi si sa nu fi sustinut..ptr ca daca acum esti fericita si implinnita alaturi de cel iubit, nu cred ca a fost o alegere proasta renuntarea la „precedentul”..unele vise te darama moral,asta valabil in cazul meu din pacate
Ana,eu sper sa fii fericita si implinita 😉
poate voi fi, dar mult prea tarziu,cand nu voi mai avea nevoie.am renuntat deja la acel vis prea greu.poate chiar s-a intamplat cu un rost, si nu s-a implinit dintr-un motiv. dar acum din mandrie il urmez in „real” asa cum e el., si imi incerc norocul.nu mai am de pierdut nimic.deja tot ce a fost rau s-a intamplat.
stii cum se zice : sa dai sfaturi e periculos,dar sa dai sfaturi bune e de-a dreptul dezastruos 😉
pastreaza-ti visul si nu lasa nimic pentru mai tarziu deoarece s-ar putea sa fie prea …tarziu
Din toată tărăşenia am înţeles ceva important şi vă spun şi vouă, poate ajută: pot iubi liniştită, oricât de mult şi pe oricine, iar asta e departe de a face vreun rău cuiva câtă vreme renunţ la dorinţa de a fi alături de acel cineva.
Adică, iubesc şi gata. Dacă e să fie să fim împreună – e minunat, dacă nu – asta e! Dar iubirea, sentimetul acela sublim de comuniune este exclus să mi-l ia careva.
te citesc si cumva ma cutremur. poate am inteles gresit : poti iubi oricat si pe oricine. nu stiu daca nu e un ‘dar’sau un blestem
poate am inteles gresit. in cazul asta,scuze
nu fac polemica si termin aici. punct
Nu ştiu nici eu, dar e un fel de-a iubi care te detaşează, te eliberează de obsesia celuilalt.
E departe de libertinism, dar şi de depedenţă. E iubire care se poate asocia cu dragostea împlinită (dacă cuplul se formează) sau poate rămâne la nivel de iubire pură, neviciată de dorinţe sau gelozii.
E cu siguranta un dar sa poti iubi liber, fara constrangeri.poate ca uneori acel cineva, e mai bine sa nu stie.sunt iubiri care fac rau
Gândeşte-te o clipă: să admitem ipoteza în care x iubeşte pe y, dar y nu iubeşte pe x.
Ce e de făcut?
Y – cel care nu iubeşte pe x îşi va vedea de viaţa lui cât se poate de liniştit.
X care iubeşte dar nu are parte de reciprocitate se poate aliena în suferinţa pe care i-o pricinuieşte dorinţa de a fi împreună cu Y sau poate alege să se elibereze de nevoia de prezenţa lui Y, înţelegănd că-l poate iubi liniştit pe Y, pe mai departe, ca pe un apus de soare, ca pe un peisaj superb, sau ca pe un tablou frumos şi valoros pe care nu-l poate lua acasă.
Concluzii:
Y e fericit că-şi urmează propria viaţă aşa cum doreşte, iar X îşi poate continua viaţa la fel de liniştit, împăcându-se cu gândul că Y şi-a manifestat libertatea de alegere, dar că iubirea lui poate supravieţui fără urmări nefericite pentru vreunul din ei.
Acum pare mai logic ce am vrut să spun?
🙂
Ana, depinde de ei.
Eu, de exemplu, îi spun de fiecare dată că-l iubesc şi chiar dacă aş fi mută, el ar simţi asta. Dar ştie că îi respect alegerile şi că sunt fericită când el e fericit. Chiar simt asta, fără urmă de ipocrizie!
Fireşte că dacă el ar opta pentru o variantă promiscuă, aş refuza, fiindcă ne-ar neferici pe toţi. Dar cum e departe de a fi vreun ticălos sau promiscuu, această situaţie se exclude.
Nu am habar cum aş proceda dacă el m-ar alege pe mine, în exclusivitate.
😀
ma uit si nu-mi vine sa cred de la sugestia mea de „visator”am ajuns la o sesiune de terapie de grup 🙂
incercati sa nu veniti off topic ,altfel ne suparam si dam cu buretel 😉
Iti doresc multa fericire si sanatate langa cel drag!..tu si el sunteti cei mai importanti, trecutul a fost, si cu greu se mai poate intoarce.iubeste-l mult, si iti va raspunde. As fi vrut ca si EL sa ma iubeasca asa cum iubesti tu, si intr-o zi sa inteleaga adevarata valoare a iubirii.Dar nu il pot obliga sa-mi apartina mai mult decat doreste.Poate timpul…
Îmi cer iertare dacă discuţia te-a deranjat.
Dacă doreşti, poţi şterge acele comentarii pe care le consideri offtopic. Îţi respect opţiunea. Probabil că am valorizat prea mult experienţa personală atunci când am crezut că poate fi de folos să vorbesc despre ea.
Vă rog pe amândoi să-mi iertaţi nepriceperea şi vă mulţumesc pentru răbdare.
😀
Mulţumesc, Ana!
Şi ţie, tot ce-ţi doreşti să se împlinească.
Cu bine,
Cred ca ne-am folosit de topic pentru a ne putea elibera de povara visului neimplinit
Mi se pare atat de inutila interventia..ce sa inteleg?! ca te compatimesti?
dimpotriva 🙂
concluziile le trage fiecare,eu doar am prezentat vizitatorul, a fost o …razie 😉
😀
Eu cred că a fost doar o discuţie simplă în care fiecare şi-a împărtăşit un punct de vedere. Nimeni nu compătimeşte pe nimeni şi nimeni nu încearcă să vindece pe nimeni.
Facem conversaţie pe marginea unui subiect propus: visul.
Să mă iertaţi, dar eu nu găsesc nimic nefiresc sau deranjant în asta.
Văd că se vorbeşte civilizat, dovada că suntem oameni educaţi şi decenţi, iar referinţele făcute sunt personale (adică fiecare vb de experienţa sa) fără a leza pe altcineva sau a comenta neprincipial povestea altuia.
Doar schimbăm puncte de vedere şi atât.
🙂
stii cum e,la fel ca atunci cand te uiti la un tablou, fiecare vede si intelege altceva. depinde de gradul de cultura si civilizatie al fiecaruia.
Nu cred ca are vreo legatura cultura.Doar experienta si perspectiva fiecaruia in parte.Oricum,frumos topic:). Incantata placut de explicatiile, indemnurile si toleranta de care ai dat dovata.cu siguranta ne-am abatut de la subiect,si imi cer scuze. o zi insorita si placuta, asa ca la mine iti doresc:)
cred ca esti o fata buna,Ana….o zi frumoasa si tie !
Pingback: 2010 in review « Punctul de vedere