Uneori …uneori simti nevoia ca timpul sa stea in loc sau…sa poti lua…o pauza…sa uiti de tot si de toate, sa spui…STOP!
Uneori …uneori simti nevoia ca timpul sa stea in loc sau…sa poti lua…o pauza…sa uiti de tot si de toate, sa spui…STOP!
Azi sunt generos 🙂 cum ar zice Sophie 😉 si mai postez o insemnare, o parabola primita pe mail. Mda, am si email 😉
Va doresc…zbor fara escale fortate ! 😉
Un imparat a primit doi soimi; unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a spus ca refuza sa se dezlipeasca de creanga pe care statea. Unul dintre slujitori trebuia sa se catere in fiecare zi in copac sa-i duca de mancare. Dupa ce a incercat in fel si chip sa faca soimul sa zboare de pe creanga, imparatul si-a rugat supusii sa-l ajute. un batran intelept s-a oferit sa faca el asta si, a doua zi cand s-a trezit, imparatul a vazut soimul zburand de colo-colo.
– Cum ai facut? si-a intrebat supusul
– A fost foarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.
Morala: uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare ca sa ne aducem aminte ca putem zbura.
si cantecul…de la mine 😉
La inceput mai usor 🙂 mai tarziu…ceva mai greu…sau deloc, uneori…pur si simplu, alteori…fara sa stii si/sau sa recunosti…
si totusi, se intampla…se mai intampla sa te si…indragostesti 😉
♥
PS
Aceasta insemnare se doreste o „dedicatie’ unui vizitator tenace al CV-ului si al Punctului 🙂 mai ales in ultimile zile.
scrisesem ceva 🙂
interesant
🙂
trebuie sa ma credeti pe cuvant
trebuie insa sa va inchipuiti ce 🙂 pentru ca wordpress mi-a jucat o festa si am pierdut tot 🙂
morala? intai sa scriu in alta parte, sa salvez si apoi sa aduc aici 🙂
ramane misterul si cine ghiceste subiectul, continutul 🙂 este rasplatit cu o melodie, pretextul insemnarii mele..pierdute
tips 🙂 vezi categorii 🙂
Traim vremuri interesante ;)..daca nu le-am trai pe propria piele 😉
amintiri dintr-o vara
vara lui 87
era cald afara
si marea aproape
la isla bonita
ardea discoteca
strange love
era mare hit
electrica salsa
ardea toata noaptea
copil fara minte
visam la sirene
talazuri tacute
pe tarmuri perene
e vremea nostalgiei
din muzici de demult
deschid lumea magiei
atunci cand le ascult
iar mainile grabite
alearga-n tastaturi
cuvinte-nsiruite
ce-ai vrea sa mi le furi
––––––––––
e purul adevar
baletul s-a sfarsit
azi am muscat din mar
si visul a pierit…
back,back…back it up 😉
ps 🙂
retro