Fericire generala


O tara fericita,Romania!

Unde e mai bine ca la noi? Liniste,pace,buna intelegere,prosperitate.Avem de toate 🙂 !

Sa nu ma contraziceti ca am …dreptate!

Anunțuri

Viata merge mai departe


Asa spunem mereu,viata merge mai departe. Si pentru fetele de la handbal si pentru controversata Mandinga (Elena in speta) iar nu in ultimul rand pentru ultimul naiv romantic dn box Lucian Bute.

Viata merge mai departe,cicatricile raman,ranile de fapt inca sangereaza.

Suntem prea romani pentru a fi si a ramane invingatori.

Un strigat de durere


Am primit pe mail un articol care ii este atribuit Ilenei Vulpescu. Vreau sa cred ca este al ei pentru ca sunt multe lucruri de bun simt in acest articol care ar trebui citite si insusite de fiecare dintre noi.

Din pacate realitatea ne contrazice pe zi ce trece si in loc sa ne „desteptam, romani!” ne culcam cand pe o ureche,cand pe cealalta,pana o sa adormim (ca natie) de tot.

Cum spuneam, nu garantez de autenticitatea articolului insa sunt intru totul de acord cu continutul acestuia.

Lectura…placuta! (daca nu…dureros de trista)

 

 

ILEANA VULPESCU , despre „blestemul” romanilor
„Despre postul public de televiziune care ne recomandă să „trecem din modul full în modul squeeze sau size” mi se pare o bătaie de joc ! Un procedeu tehnic optic, în care imaginie din filmele făcute pe ecran lat, semilat sau panoramic apar alungite, ca nişte picturi de El Greco. Pictor care, avea insa un defect de vedere. Asta nu-nseamnă că dacă unii, cu posibilităţi, au aparate performante cu tastă de nu-ştiu-care, trebuie să-l avem şinoi. HD-ul poate avea loc doar pe televizoarele cu cristale lichide, cu ecrane imense; dacă stai într-o casă mică, n-ai unde să le bagi. Ce să facă lumea care are aparate care nu-s, totuşi, de 100 de ani? Să le arunce pe geam, doar pentru că n-are bani de aparate performante, pe care ei ne obligă să le cumpărăm, deşi n-avem bani de ele? E incorect !. La noi în bloc n-are nimeni aşa ceva. Iarăşi, foarte enervant este că în timp ce rulează un film, apare o bandă care anunţă ce va urma. Probabil că cineva face o afacere pe banii noştri, din care-şi ia şi comision. „Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiazmă!” ! Acestea sînt încălcări flagrante ale drepturilor internaţionale ale audio-vizualului. Altă problemă: de ce nu mai prindem, din ţară, TVR Internaţional? E un post care emite de pe teritoriul meu şiam dreptul să mă uit la el.Reprezintă alt tip de abuz la care sîntem supuşi de televiziunea publică !
Alt subiect. Despre cât de rău sîntem percepuţi noi românii, în afară. A cui e vina? „Vina este a noastră. Avem nişte trimişi diplomatici trimişi în afară care nu-şi fac datoria. Nu fac nici un fel de propagandă pentru poporul român, pentru a se şti că româna e o limbă de origine latină. Eu am întîlnit o profesoară de franceză, care absolvise la Sorbona şi care nu ştia că româna e o limbă romanică! M-am oferit să-i spun eu care sînt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învăţase. S-a mirat: „Da, dar e atît de înrudită cu slava!” – „Ştiţi cît e de înrudită cu slava? Tot atît cît o să fie şi franceza cu chineza, cînd vă vor ocupa chinezii !”.
Alt caz: o fostă colegă, eminentă cunoscătoare a limbilor clasice, Lia Lupaş, lucra la o bibliotecă din New York. Trebuia să fie avansată şi a completat un formular, în care spunea ce limbi cunoaşte: printre altele, franceza, engleza, rusa. D.na care o examina a întrebat-o de ce a trecut şi rusa, doar limba ei maternă nu e slava? Ea a zis că nu, că româna e o limbă romanică. Motiv pentru care n-a mai fost avansată. Alt om cu multă carte, Dan Grigorescu, aflat la New York într-un post oficial, se duce la Biblioteca Municipală şi găseşte o singură carte în română, care era trecută la sectorul de limbi slave. I-a explicat directorului că româna e, o limbă romanică, s-o mute unde-i e locul. A doua zi, a găsit cartea tot la sectia „Slave”. Deci, vina nu e numai a noastră, ci şi a încăpăţînării lor cretine, chiar dacă-s filologi.
O întâmplare văzută de mine la televizor: un ambasador al Germaniei la Bucureşti povestea cum vin gazetari din Germania, cu articole gata făcute despre România, de obicei denigratoare la adresa poporului român. I le dădeau să le citească şi el le spunea: „Nu e adevărat ce spuneţi! Eu trăiesc aici şi ştiu că nu e aşa!”. Iar ei se duceau în Germania şi publicau articolele exact aşa cum le scriseseră.
Deducem că e o rea voinţă internaţională manifestă faţă de această ţară, cu sprijin şidin România. Înţeleptul chinez Sun Tzu a spus, cu mult înainte de Hristos, „Nici o ţară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior”. Or, la noi, complicitatea e mai mult decît binevoitoare faţă de tot ce se-ntîmplă din exterior. Nu ne pune nimeni în capul mesei şinici alături de marile puteri, chiar dacă ne-am zbătut să intrăm în NATO, în Shengen. Probabil că nu sîntem decît o ţară consumatoare, aşa cum spunea primul trimis al FMI la noi, domnul Paul Thomson. Mă-ntreb cu ce? Producătoare nu mai sîntem, e limpede.
Cu ce să ne mai lăudăm noi, românii? Cu copiii care iau Olimpiade prin străinătate, cu oameni care fac o carieră strălucită tot în afară, pentru că dacă ar face-o aici, ar fi şanse foarte puţine să se ştie despre ei. Avem foarte buni specialişti în toate domeniile, dar la televizor apar doar ştiri că românii au furat, au omorît, au escrocat.. Oare numai românii fac asta? Vuiesc agenţiile de presă cînd un român face o nelegiuire, dar nelegiuiri se-ntâmplă în toată lumea, făcute de oricine. Sînt scoase în evidenţă insa cele făcute de ţiganii plecaţi din România, ca şi cînd n-ai putea să deosebeşti un ţigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în ţările lor? Îmi spunea cineva avizat, că din satelit îţi vede şiculoarea şireturilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă graniţa? Ca apoi să-i poată expulza, spunînd: „Uite ce-au făcut ticăloşii de români!”. E o demagogie de mult pornită. Aşa cum demagogia internaţională se practică şi în alte domenii, în funcţie de interes. Exită campanie anti-drog, dar nu există una similară anti-tutun, în nici o ţară. Pentru că de pe urma comerţului cu tutun se scot averi imense. Ipocrizia e că pe pachetele de ţigări ţise spune ca tutunul e dăunător sănătăţii, dar nu e scos în afara legii! Eu sînt absolut convinsă că şi comerţul ilicit cu drogurile e dirijat de foarte sus.De ce nu se poate stopa comerţul cu drogurile ? N-au nici un interes, pentru că aduce beneficii uriaşe. Doar China face excepţie. Acolo, dacă eşti prins cu droguri, te împuşcă şi familia mai plăteşte şi glonţul! Eu consider că omenirea e condusă cu o ipocrizie fără margini şi fără leac. De cînd cu această notiune noua de „corectitudine politică”, s-au găsit unii în SUA care să scoată din Mark Twain cuvintele „negru, negrotei, cioroi”, pentru că nu mai e „politic corect”. Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale şi să intervii în textul lui?
Tîmpenia din America, cu „cioroii” lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni „Romiada”, în loc de „Ţiganiada”? „Cînticele ţigăneşti” ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?” Ce-o zice şi săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece ţigăneşti” ? Ce are insultător cuvîntul „ţigan”? E numele unei naţii. Care e deosebirea între rom şi ţigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan.”
Degradarea morală e direct proporţională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În liceu se aflau doisprezece fete”.
„Se învaţă foarte prost româna-n şcoli, dacă nu reuşeşti să-i înveţi pe copii că „doi” şi doisprezece au feminin. E singura limbă romanică în care se-ntîmplă acest lucru. Doisprezece femei, doisprezece ceasuri. E o epidemie, o avalanşă de incultură. Nimeni nu mai zice azi „loc”, zice „locaţie”, fără să-i treacă prin cap să se uite într-un dicţionar francez sau englez să vadă ce înseamnă. Am citit într-un ziar acum cîteva luni ceva referitor la Camilla Parker Bowles, care la a nu ştiu cîta aniversare a căsătoriei cu Prinţul Charles, şi-a fracturat „perineul” de la piciorul stîng. Altcineva, la televizor, spunea, dorind să se refere la perigeu, tot perineu! Dacă nu ştii, nu vorbeşti! . Am mari dubii în privinţa absolvirii unor şcoli. După părerea mea, îmi pare rău c-o spun, dar nu eşti neapărat intelectual dacă ai o diplomă universitară. Profesor, Iorgu Iordan, imi spunea :
„Ai să vezi dumneata c-or să fie mai mulţi doctori decît miliţieni! „… Se merge pe linia minimei rezistenţe. Nu le mai pasă nici profesorilor, nici elevilor, nici studenţilor! E un dezinteres din partea ambelor părţi. Primii zic: ce să ne mai batem capul cu ăştia, că tot nu-s buni de nimic!?, ceilalţi: ce să mai învăţăm toate prostiile astea, dacă poţi deveni miliardar doar ştiind să te iscăleşti?
Nu pot să nu fac comparaţie între ce se auzea înainte de 89 la tv şi la radio şi ce se aude acum. Tu, ca angajat al unui post de televiziune, ai nişte obligaţii. În ceea ce spune cel pe care-l inviţi nu poţi să intervii, treaba lui, mai ales dacă e-n direct. Pretenţia mea către angajat vine. Dacă ar căuta într-un dicţionar sau pe internet, ar afla cum se pronunţă toate numele proprii. Am fost uimită s-aud la un post de radio: Azi se împlinesc nu ştiu câţi ani de la naşterea lui „Gai de Mopezan”. el fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!). A dat telefon o doamnă şi le-a atras atenţia în direct: Este totuşi un compozitor neamţ, cum puteţi să-i pociţi numele? Răspuns: doamnă, dar e moda anglizantă!…. „. E moda tîmpeniei şi a inculturii, aş spune. Situaţia limbii este deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înţeleg, e mai puţin gravă decît batjocorirea propriei limbi! În Franţa, posturile radio şi tv sînt sancţionate cu amenzi grase atunci cînd folosesc cuvinte străine, în loc să folosească cuvinte franceze..In Franţa sistemul lor de monitorizare audio-vizual este atît de performant şi de drastic, încît atunci cînd detecteaza ceva în neregulă, îi intrerupe pe loc”.
La noi care ar fi soluţia ieşirii din această criză?
„La noi, în afară de pile, proptele şi o piesă de mobilier prin care se trece, se ajunge şiîn mod cinstit, printr-un concurs, într-un asemenea post? Asta e problema: dacă din 20 de candidaţi înscrişi la concurs, cîştigă al 21-lea, care nici nu s-a înscris, unde ajungem? Dacă aşa se obţin posturile, n-avem de ce să ne mirăm că pe unele produse cărora li se face reclamă, apar aberaţii de genul „brînză bunăcioasă”, „piersică gustăcioasă”, „marea ieşeală” etc. Nişte analfabeţi care cred că inventează ceva. Cînd a murit, acum un an, preşedintele Poloniei, am auzit la televizor: „E un spaţiu în faţa catedralei, care comprimă nu ştiu cîtă lume.”. (Poate cuprinde ..) Ce să mai vorbim despre expresia greşită „fără doar şi poate”, care e de fapt „fără dar şi poate”? Adică adversativ şi dubitativ. Lucruri analizate logic, ca de exemplu „mai exact şi mai corect”. Le-am întîlnit si la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la „unşpe trecute fix”?”
– S-a gîndit, Ileana Vulpescu să pună toate astea-ntr-un roman?
„Nu ! Încă scriu despre oameni care mai ştiu carte. Deocamdată îmi acord o pauză.
Am mai constatat ceva. Acum nimeni nu se duce să-şi depună un curriculum vitae, ci un „sivi” (CV) şi pariez că majoritatea lumii nici nu ştie ce-nseamnă. Nimeni nu se mai duce să-şi ducă undeva o autobiografie, ca să fie angajat: aplică. Aplică pentru un job! Aplică era ceva ce se pune pe perete. Mă indispune profund cînd aud de „brandul de ţară”. Bine că ne-am procopsit cu o frunză, care este „brandul de ţară”. Măcar dacă era şi Eva pe-acolo.
Eu nu pot să dau explicaţia pentru apariţia acestor aberaţii decît că, poate, la început a spus cineva ceva în glumă şi pe urmă s-a luat în serios. Eu i-aş sfătui, să nu mai facă greşeli, să pună mîna pe o gramatică a limbii române şi să nu se sfiască să umble în dicţionare. Astfel, poate n-o să mai auzim, chiar şi printre persoanele care au absolvit Filologia, expresii de genul „cărţile care le-am cumpărat”, „m-am dus la servici”. Eu le tot spun, cînd am ocazia, că-s nişte cuvinte în limba română, ca viciu, oficiu, ospiciu, serviciu etc. care au această formă. Nu zici „m-am dus la ofici”, nici „am fost la ospici”, nici „mi-am luat un servici de masă”.
Pe mine mă surprinde cîtă încredere au în ei aceşti oameni şi cîtă lipsă de dubiu în ceea ce priveşte limba română. Aş retipări „Gramatica greşelilor”, de Iorgu Iordan. O carte de consultat, nu de ţinut în casă, pe post de mobilă.
Văd un dispreţ faţă de cine mai vorbeşte corect. O nepăsare de genul „lasă-i p-ăştia să vorbească. ne uităm în gura lor? Nişte babalîci depăşiţi, o generaţie expirată. Poate aşa şi e. Dar pînă să expire ei, îi inspiră pe alţii. Ce modele să mai aibă cei tineri? Cînd bordelul e o mînăstire faţă de politică. şi cînd la televizor şi prin gazete sînt aproape numai obscenităţi, cînd se cultivă doar incultura.

Sa zambim de Ziua Nationala


Zambete cu „Mos Teaca” 🙂 (Toata stima pentru Armata noastra)

La multi ani tuturor romanilor de Ziua Nationala a Romaniei !

Sursa : email (confirm ca multe le-am auzit si trait si eu la momentul ‘cazon’)

 1.Fruntasul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca a fost gasit cu o persoana de sex feminin la gardul unitatii în loc sa fie în pat…

2.Sergentul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca
 imitând vocea locotenentului Ionescu a urlat ca un bou…

3.Instructia domnului medic militar Ionescu, cu tema „Cum ramân sanatos” se amâna pe motiv de boala…

4.Bagati la tartacuta, regulamentul nu poate fi încalcat absolut
 niciodata, cu exceptia situatiilor prevazute de regulament!

5.Sa nu mai prind picior de soldat nebarbierit prin unitate!

6.Mai rahat, nu mai misca în formatie ca te manânc!

7.O mâna criminala a dat cu piciorul si a spart chiuveta!

8.Am auzit un zâmbet în formatie!

9.Bateti trei pasi si începeti sa cântati cu stângul!

 10.Sa nu mai prind televizorul mergând noaptea prin camera!

11.Daca sunteti prosti si nu tineti minte cumparati-va un carnetel si un pix si tineti-le la buzunarul de la piept, si va puteti nota. Uite
 asa ca mine…

12.Varianta: Daca sunteti prea prosti sa va aduceti aminte scrieti-va pe ceva. Si eu îmi scriu totul.

13.Aveti grija la pragul ala de sus. Daca va dati cu capul de el
 ramâneti prosti pe toata viata. Si eu mi-am dat de trei ori, de aia
 stiu…

14.Unuia i se face morala în fata plutonului: Aveti în fata un magar si un porc…(urmeaza mustruluiala si la  sfârsit)…treci la loc în formatie magarule!…

15.La instructia de front, dom’ plutonier ordona: „Pluton, alinierea
 în front câte unul! Pentru verificarea bocancilor, ridicati piciorul
 drept!” Unul dintre soldati ridica, din greseala, piciorul stîng, la
 care dom’ plutonier, vazând si un bocanc stâng ridicat, striga
 imediat: „Ba, care ai ridicat amindoua picioarele?”

16.Sergentul catre soldati: -Trebuie sa tineti dusmanul tot timpul în ochi…Ce te holbezi asa la mine soldat!?….

17.Dupa dus: V-ati parfumat ca niste curve! Numai nevasta-mea si fiica-mea se mai parfumeaza asa.

Am trait si vom trai…bine!


Amintiri (bancuri) din Epoca de Aur .(ca tot are mare cautare aurul zilele astea,poate il gaseste cineva)

Sursa : email

________________________________________
  Capitalismul este pe marginea prăpastiei. Ce face acolo? Se uită de sus la noi…
________________________________________
România pe drumul construirii socialiasmului
România pe drumul construirii comunismului
România pe drumuri…
________________________________________
În România nu se mai fabrică paturi. Nu mai avem nevoie.
Duşmanul de clasă nu doarme, partidul veghează, iar clasa muncitoare lucrează necontenit.
________________________________________
  Propuneri de imn national:
      Descurcă-te, române.
      De-aş mai duce-o pân-la toamnă.
      Pe-al nostru steag e scris uimire.
________________________________________
Ce este Securitatea?
Inima partidului care bate, bate, bate…
________________________________________
  Bulă tocmai iese din sediul miliţiei judeţene şi epuizat, se sprijină de un pom.
Un trecător se apropie de el, întrebând:
–  Nu vă supăraţi, nu ştiţi unde se bate la maşină?
–  Nu ştiu, pe mine m-au bătut manual.
________________________________________
  Soţul şi soţia stau la masa . Deodată, uşa e trântită de perete şi patru securişti dau buzna.
Se reped la soţ şi, spre disperarea soţiei, îl iau pe sus şi-l urcă într-o maşină neagră.
Trec zile, trec săptămâni şi omul nu mai apare acasă.
Disperată, soţia reuşeşte să obţină o audienţă.
–  Vai, ne pare rău, dar soţul dvs. a murit de pneumonie.
–  Nu se poate, spune plângănd soţia, soţul meu nu era bolnav când  l-aţi arestat, cum se poate să fi făcut pneumonie?
–  Ei, doamnă, a încercat să fugă, a alergat, şi ştiţi cum este, el transpirat, glontele rece…
________________________________________
  La coadă la carne, un glumeţ face haz de necaz:
–  Care este deosebirea dintre porc şi măcelărie?
Simplu: porcul are coada mică şi carne multă, măcelăria….
  Un tovarăş de la coadă i se adresează:
–  Da care-i deosebirea dintre ceasul meu şi tine?
–  E bună! Nu ştiu…
–  Ceasul meu merge singur, tu mergi cu mine.
________________________________________
– Care este deosebirea dintre vânt şi miliţie?
– Miliţia bate mai tare.
________________________________________
  Prin decret prezidenţial, s-a înlocuit soarele cu un bec de 40w, pentru economie!
________________________________________
Concurs.
  Primul candidat este un tip cu pile:
–  În 1907 a avut loc o mare răscoală populară. În ce an a avut loc răscoala populară din 1907?
Cel de-al doilea candidat are numai relaţii:
–  În 1907 au fost omorâţi 10.000 de ţărani. Câţi ţărani au fost omorăţi în1907?
Al treilea candidat n-are nici pile, nici relaţii:
–  În timpul răscoalei din 1907 au fost omorâţi 10.000 de ţărani.  Vă  rugăm să-i nominalizaţi.
________________________________________
Ce sunt ruşii? Prieteni sau fraţi?
Fraţi. Prietenii ţi-i poti alege.
________________________________________
  Expoziţia naţionala de arte plastice a fost închisă.
Sub bustul lui Ceauşescu semna Jalea, iar portretul ei era semnat Baba.
________________________________________
  Ce deosebire există între Decebal şi Nicubal?
Primul practica cultul morţilor, al doilea moartea culţilor.
________________________________________
  De 1 Mai va trebui să defileze toată populaţia, de la mic la mare.
Vor să ne numere, să vadă câţi am mai ieşit din iarnă. (1984)
________________________________________
  Dilema lui Bulă: să mor acum de frig, să mor la vară de foame…
________________________________________
  În România a început să cadă zăpadă artificială: nu se topeşte pe calorifer.
________________________________________
  La al 5-lea semnal va fi apă caldă: Pic, pic, pic, pic, pic!
A fost apă caldă.
________________________________________
  Care este deosebirea dintre frigul de afară şi cel din casă?
Ăla de afară e pe gratis.
________________________________________
  Ce este coada?
Alinierea poporului pe linia partidului.
________________________________________
  Cum se numeşte organizaţia pensionarilor?
Şoimii pieţelor.
________________________________________
  De câte feluri sunt românii?
De două feluri: Mulţumiţi (pe care îi caută miliţia economică) şi Nemulţumiţi (pe care îi caută securitatea).
________________________________________
  Anul aceasta am avut o recoltă medie: mai proastă decât anul trecut, dar mai bună decât la anul.
________________________________________
In 1965: – Alo, miliţia economică? Vecinul meu mănâncă!
–  Ei, şi ?
–  Da, dar mănăncă caviar cu polonicul.
–  Venim!
In 1975:
–  Alo, miliţia economică? Vecinul meu mănâncă!
–  Ei, şi ?
–  Da, dar mănâncă carne de viţel.
–  Venim!
In 1985:
–  Alo, miliţia economică? Vecinul meu mănâncă!
–  Am venit!
________________________________________
La plecarea în Uniunea Sovietică, cosmonautul Prunaru îi lasă mamei  un bilet:
– Dragă mamă, plec în Cosmos. Vin peste 30 de zile.
Întors din misiune acasă, Prunaru constată că mama era plecată. Pe frigider găseşte un bilet:
– Dragul mamei, am plecat să cumpăr brânză, nu ştiu când revin.
________________________________________
Cel mai bun banc politic: Poftă bună!
________________________________________
Au fost introduşi ghizi în magazine: Aici a fost carne… aici a fost brânză…!
________________________________________
  Lui Bulă i-au degerat mâinile. A căutat mâncare în frigider.
________________________________________
  Supă de pui: pui apă, pui sare, pui morcovi, pui roşii, pui nu pui.
________________________________________
  Care este deosebirea dintre măcelăria dinainte şi cea actuală?
Înainte scria pe firmă: ” La Gogu ” şi înăuntru era carne.
Acum, pe firmă scrie „Carne” şi-năuntru e Gogu.
________________________________________
  Un ascultător întreabă la radio Erevan dacă cei care au inventat comunismul erau oameni de ştiinţă.
Răspunsul este NU: dacă erau oameni de ştiinţă, l-ar fi încercat întâi pe câini.
________________________________________
Ce e mic, negru şi bate la uşă? Viitorul!
________________________________________
Care este flora României?
22 de milioane de lăcrămioare, un ochiul boului şi o mătrăgună.
________________________________________
  Se aude că turiştii străini păstrează hârtia igienică ca o amintire de neşters.
________________________________________
  Pesimistul spune: Mai rău nu se poate!
  Optimistul spune: Ba se poate!

Hai Romania! Hai Lucian!


Evenimentul zilei este meciul de box pentru titlul mondial sustinut diseara de campionul nostru Lucian Bute care isi apara a opta oara titlul.

Vorba reclamei de la radio : pentru prima data ACASA!

Sa-i tinem pumnii 😉 si desi clipul e de la fotbal de acum 20 ani eu zic ca e foarte potrivit!

Indrazniti sa ma contraziceti 🙂 ! (cu argumente…muzicale 😉 )

Povestea Uniunii Europene


A fost odata un taran sarac, dar cinstit, ca de aia era si sarac. El putea fi deopotriva roman, bulgar, ungur, ceh, slovac, polonez,croat
ori sarb, ori albanez, ucrainean, rus, moldovean, ori turc, sau orice alta natie, importante fiind – in acest caz – saracia si cinstea. De
altfel, in diverse variante,  povestea  circulă si in folclorul nou al amintitelor popoare.
In satul lui, uitat de lume, se auzise ca undeva, departe, peste mari si ţări s-ar afla o cucoana înstărita, cu darnicie fara seaman,
care s-ar fi numit Uniunea Europeana. Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, falindu-se cu
darurile Cucoanei. Intr-o buna zi si-a  pus  traista in bat si a plecat la drum.
Ajuns la Palatul Cucoanei celeia mari, a batut la poarta si i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit sa şada şi, fiindca
era peste masura de ostenit, l-a imbiat cu Coca-Cola si guma de mestecat. Taranul de-abia s-a atins de ele si si-a spus necazul:
–  Marita Doamna Uniune, am auzit ca faci daruri celor nevoiasi. Eu am acasa pamant bun, ape limpezi, am si paduri. Iarna pe la noi insa-i
cam lunga, tine aproape sase-sapte  luni pe an. Ca sa lucrez bine pamantul as avea nevoie de o pereche de incaltari noi. Sunt descult si
mi-e frig, doar atât iti cer.
Doamna Uniune Europeana l-a masurat din cap pana in picioare si a ramas cu privirea pironita la degetele acestuia, vinetii, infrigurate,
batatorite si prafuite de drum. Apoi a glasuit: – Omule, esti descult si eu te inteleg… Dar, tot ce-ti pot oferi este o bască. Una noua si de calitate europeana – Armani.Tine de frig, de ploaie.”
Daca a vazut asa, omul a luat basca, a oftat dezamagit, a multumit si a facut calea-ntoarsa spunandu-si:
– Totuşi e doamnă bună.Putea să nu-mi dea nimic.
A trecut iarna si din gerurile sale cumplite, omul a iesit cu un deget degerat. Apoi, la sfarsitul verii, istovit de munca pamantului, a
plecat iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni,spunându-i păsul cel vechi:
– Coana Mare, sunt desculţ, o pereche de incaltari mi-ar prinde tare bine.
Doamna l-a privit iar cu intelegere si caldura, l-a ospatat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o bască noua-nouţă, de firmă.
– Daca-i degeaba, merită s-o ia,  isi spune la intoarcere ţăranul cel sarac si cinstit.
A mai trecut o iarna grea, cu chiu cu vai si, in afara altui deget de la picior, numai unul, degerat si amputat, omul n-a avut de suferit. A
urmat primavara, vara şi pe când frunzele s-au ingalbenit, taranul si-a amintit iar de Doamna cea darnica pornind iar spre ea sa-si
incerce norocul. Dinaintea acesteia si-a baut cu pofta paharul de Coca-Cola, ba a mai si cerut unul, caci incepuse sa-i placa, dar de intors s-a intors tot cu o basca.
Totusi, nu s-a dat batut.
An dupa an a strabatut calea plin de speranta, primind cu politete stiutul dar.
Pana intr-o iarna, cand zapezile si gerurile au fost mai amarnice ca niciodata. Prins cu treburile, picioarele i-au degerat si la spital a
trebuit sa i le amputeze, spre a-i salva viata. Purtat pe brate de vecini, omul a batut la poarta Doamnei Uniune care,
iute, si-a dat seama de trebuinte, făcându-i cadou un cărucior de invalid, cu rotile, nou si stralucitor, având mai multe  viteze si
telecomanda.
Omul a multumit si, intorcandu-se in satul său cu masinaria cea aratoasa, a stârnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: intr-o
noapte fu călcat de hoti. Acestia nu gasira mare lucru, dar plecara acasa cu saci intregi de basti. In prag de iarna, taranul s-a pomenit
astfel fara nici o basca.
Hotii, oameni cu frica de Dumnezeu, ii lasasera, totusi, caruciorul.
Asa ca, asezat comod in caruciorul sau silentios,cu mai multe viteze, a pornit iar la drum si s-a infatisat Doamnei Uniuni si i-a spus:
– Marita Doamna, m-au calcat hotii si acum, la caderea zapezii, sunt cu capul descoperit.Fii buna si da-mi o basca, fiindca stiu ca ai si poti.
Doamna l-a masurat din cap pana la brâu, acolo unde incepea caruciorul, si ganditoare i-a spus:
–  Bade draga, eu te inteleg. Dar, tot ce-ti pot darui acum este o pereche de încălţări. Apropo, asa cum te vad, cred ca nu poti munci.
Nu-mi vinzi mie pământul dumitale?
Cu banii primiţi ai putea să-ţi cumperi cea mai bună basca.
Aceasta poveste, ca orice poveste din popor, are autor necunoscut.
Sursa :Internet (email)

………….