Sapte mari,sapte tari,sapte vieti,sapte minuni,sapte…
Asfaltul se topeste sub talpi,ne scufudam in gudroane miscatoare. Parfumul petuniilor si al reginei noptii abia razbeste in aerul inecacios al orasului…lumea sta la „poarta” , ritual rupt din peisajul rural,semn ca oricat ne-am orasenizat tot tarani am ramas…case de vacanta la tara, de week-end la tara,fugim (care putem) de jungla de asfalt fara a privin in urma,revenind iar si iar in mediul ostil si toxic care ne toaca sanatatea si gandurile…
Canicula ne tine in vrie…sanatosi nu mai eram de mult 😉
Potopul de foc continua sa cada nemilos si fara imaginatie…totul arde,noi ne topim…lava de ganduri se scurge direct la canalizare…
Azi se asteapta 40 grade,maine la fel,natura are temperatura. Sa-i dea cineva o aspirina!