La revedere !


La Radio se-anunta ploi….nuuu, asta canta Paula Seling…la radio si peste tot se-anunta un sezon de inghet, la noapte eu voi fi un hot, cu un sarut prea indraznet….la noapte toamna in desuuri negre va da binete iernii de clestar,..

…si Doamna Toamna, zice lumea, isi va lua „La revedere!”, pierduta prin desuuri negre si ratacita in tacere…se-anunta aburi grei de ceata si brume cu miros de nori, imi voi trimite inima la tine, acolo,unde-mi dai fiori, pe-o insula de soare plina, doar un hamac, un palmier si Tu, ne vom iubi doar pe lumina…Adio Toamna…nu esti…Nu !

Acum niste ani


Acum niste ani, mai multi, mai multi decat a vietii jumatate, un 10 septembrie imi purta pasii departe de casa,intr-un loc nedorit dar obligatoriu, pe plaiuri moldave, unde aveam sa devin martian fara voie,pentru o vreme durand atat cat trebuie sa apara pe lume o noua viata, doar ca eu…noi cei de atunci nu aveam sa renastem ci doar sa traim o experienta, ca si altii inaintea noastra, asa zis ‘utila’ dar umilitoare, pregatindu-ne pentru umilintele ulterioare ale vietii de zi cu zi, cand cei ‘puternici’ ii injosesc pe cei ‘slabi’…asta pana intr-o zi cand …

Si ce schimbare de decor, cand doar cu o zi inaintea fatidicei zile inregistram in memoria afectiva …doi ochi albastri 🙂 si un cantec pe care il voi lega mereu de acea zi si de acea privire, acum…departe si,probabil, fara acea stralucire de neuitat…

Cantec de Septembrie


Traim vremuri ciudate intr-o lume nebuna,innebunita.

De aceea e bine sa nu uitam de normalitate, de ceea ce se intampla firesc,cu sau fara voia noastra, asa cum Dumnezeu a lasat lucrurile, asa cum natura incearca sa le pastreze, asta daca nu o zgandarim si distrugem.

Cu acorduri lungi de lira, cu nuante pastelate, soare bland ,de culoarea mierii…a sosit pe culme…Toamna. Stiu, o sa imi spuneti ca insemnarea asta trebuia sa fie ieri. Hai sa ies din tipare si sa o las in a doua zi a lui Rapciune si sa dam binete Doamnei Toamna.

Bine ai venit, Doamna Toamna !

Va doresc o seara…incantatoare !