BLESTEM DE OM SĂRAC


BLESTEM DE OM SĂRAC

Din balegi şi din cuib de cuci,
Răsar ca viermii, politruci
Şi din haznalele de bani –
Costume negre cu şnapani,
Viteji ca musca la arat!
Şi ne-aţi minţit şi ne-aţi furat,
Şi-aţi pus pe noi şi jug de boi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!

Murdari în suflet şi în gând,
Cu ghearele averi strângând,
Din flote, fabrici şi uzine,
Voi aţi lăsat numai ruine!
V-aţi gudurat pe lângă clerici
Cu mânăstiri şi cu biserici
Şi vile v-aţi făcut, de soi…
Blestem, blestem, blestem pe voi!

Voi v-aţi trădat şi între fraţi,
Ca voi, şi viermii-s mai curaţi.
Aţi dărâmat şcoli şi spitale
Ca să vă fie vouă moale
Şi v-aţi brodit şi parlamente
Din licheluţe repetente.
Şi ne-mproşcaţi doar cu noroi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!

Aţi omorât orice dreptate,
Aţi jecmănit tot ce se poate,
Guvernul vostru cu miniştri
E-o adunătură de sinistri,
Batjocura şi umilinţa
Au mai rămas la voi credinţa?
Ghiolbani de jafuri şi gherțoi,
Blestem, blestem, blestem pe voi!

Aţi sărăcit o ţară-ntreagă,
Nici dracul să nu o mai dreagă
Şi din privatizări cu fumuri
Aţi tot lăsat lumea pe drumuri!
Dar cum să faceţi voi vreun drum
Când urma voastră e doar scrum?
La tâlhării vă strângeţi roi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!

Blestemul greu să vă lovească,
Doar bube rele să vă crească,
Ochii să îi aveţi ca napul
Şi să vă roadă viermii capul!
Să putreziţi toţi prin palate,
Toţi spulberaţi să fiţi în toate
Şi să aveţi doar oase moi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!

Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului şi să fii condus de toţi tâmpiţii?
Chiar ţi-e jenă să iubeşti ţara asta? Nu trebuie să fii naţionalist-comunist pentru asta.

Dan Puric

Sursa : internet

Alte proverbe


Stiam un proverb, pana nu demult, valabil cred :

„Cine nu are batrani, sa si-i cumpere ! ”

Proverbul actual este

„Cine are inca batrani, sa-i condamne la moarte prin infometare, imbolnavire, ignoranta, rea vointa,manipulare,tradare…”

Alta zicere cu ‘duh’, nu asa academica, despre copii :

„Cine are, sa-i traiasca, cine nu…sa nu-si doreasca”

parte valabil 🙂  ireal de valabil, parte

„Cine are , sa-i urasca, cine nu…sa nu-i mai nasca”

Ce natie mai are conducatori care isi condamna, fara regrete si fara sa schiteze un gest de intelegere si ajutor, batranii, si-asa chinuiti si umiliti, la moarte in chinuri si copiii la cosmarul vietii de azi pe maine ?

De ce trebuie asta ?

Cine e vinovat ?

De ce au murit oameni in decembrie ’89 si se pare ca acum e ‘vremea sacrificiului pentru apararea democratiei….lor’ ?

Am ajuns sa fim straini in propria tara si sa fim batjocoriti de cei alesi cu o galeata, un teanc de bani,o pelerina, un mic si o bere…

Multumi romani, multumim Romania!

De-aia ne zic strainii cand vin aici si vad ce se intampla…F..k Romania…si nu sunt de condamnat…

Colorate


Iau o punguta si o arunc in cosul cu rotile. Nu sunt la concursul de la „Realitatea”,n-as avea timp si de ce 🙂

Colorate, roz, verde fosforescent, albe.

Efectul de turma vad ca functioneaza si la ‘hypermarket’ doar cu remarca,poate necuvenita, ca e bine sa intrebi.

Doamna de langa mine da si ea repede sa insface o punguta si sa o arunce in cosul ei. Doar ca vrea sa-si confirme ca si eu…

” Or fi tari sau moi ?” ma intreaba, asa, ca intr-o doara, sa nu para prea deplasata intrebarea.

Raspunsul meu o loveste in moalele capului (n-am fost necuviincios ci doar am ‘transat’ repede discutia, din lipsa de…timp) :

„Sunt pentru …molii ! ”

Si cand te gandesti ca puteau ajunge in mainile unui copilas…desi pe ele scria, in engleza 🙂 naphtalene…o fi vreun sortiment nou de bomboane….

Nimic nou pe ‘frontul de vest’. Doar gripa…’noua’


Rememorari:
In primavara lui ’86 a explodat Cernobalul. Eram elev la liceu si ne gasise tocmai atunci sa jucam fotbal ca nebunii dupa o ploaie ca dupa un razboi atomic iar un profesor d efizica striga diperat la noi sa intram la clasa. Se dadeau pe sub mana niste pastile mari, albe ca sa atenueze efectul radiatiilor si ma simteam vanat si fara speranta.

La cativa ani mama unui coleg de facultate a murit de cancer dupa ce a fost surprinsa de ploaia aceea.

Mancam legume dupa ce le lasam o vreme sa curga apa de la chiuveta peste ele.
Azi aud ca a murit in oras cineva de gripa porcina iar altcineva e in coma.Acum cateva zile s-a stins Toni Tecuceanu.Nu vreau sa par paranoic si nici alarmist dar senzatia de neputinta se repeta. Suntem mici si neputinciosi pentru ca unii sunt mari si tari si nu le pasa decat de ei. Orbiti de averi si mariri uita ca in final, mai devreme sau mai tarziu toti platim la fel. Suntem contemporani unii cu ceialti fara a ne pasa.

Si asta nu inseamna sa fii OM.

Ba pe-a…ma-tii


Cam asa as traduce situtia politica actuala de la varf in tarisoara noastra, injuratul reciproc cu expresia mai sus mentionata intre doua autocare electorale pro-fraudare si somatia pentru demisie.

„Ori eu, ori tu, ori el, ori noi

Si eu, si tu, si el, si noi”

era un cantec in copilaria mea

oricare dintre noi , ce mici si de jos daca am fi la guvernare tot am face ceva, pe cate stim si ne pricepem, di propria experienta, pentru tara asta incercata si chinuita de niste lichele, de niste sacali fara rusine.

Barca pe valuri…pluteste? usor? capitanul fultura steagul alb dar a sarit primul in barca de salvare, luand cu el toata fauna din menajeria personala.

Unde esti tu, Tepes Doamne? Poate il cloneaza cineva, poate ii gasim mormantul…e singura sansa.

Horea, Closca si…Cristian


Nu va speriati. Nu va impacientati, nu e nicio poveste.

Este doar starea natiunii, ante Greva generala.

Doar ca natiunea doarme si e in greva generala, cu ai ei conducatori catre noi si noi culmi, catre progres si civlizatie, cladind societatea multilateral …subdezvoltata de vreo 20 de ani.

Pe ce ma bazez? Pe ce te bazezi, mai Moromete?

Toate pleaca de jos, de la un invatamant bolanv si o ‘sanatate’ analfabeta. Invatamantul e undeground si sanatatea e in aer, la Dumnezeu.

La o tombola din seara aceasta, organizata in scopul protejarii mediului si reciclarii deseurilor, tombola soldata cu premii in electrocasnice pentru cei norocosi dintre cei care au predat electrocasnice uzate, mi-a fost dat sa aud o enormitate cat natiunea de mare.

Cautand pe cineva care sa exraga astigatorii, unul dintre organizatori a ales o fetiscana de varsta liceului care parea nerabdatoare sa urce pe scena.

Si scena grotesc-burlesca (fetiscana citeste datele personale de pe biletul castigator): Cutarescu, de pe strada Horea, Closca si…Cristian.

Un moment de tacere si de penibil. Nici istoria Romaniei nu se mai invata la scoala? Se trece ca gasca prin apa???

Colegii de gasca ai fetei, pentru ca venisera in gasca, no reaction, nici hohote nici incurajari…semn ca nici ei nu erau pe subiect..,

Doamne, nu mai e nicio speranta. Si nu e un caz izolat.

Si vrem greva generala, salarii marite, scoala e plina de analfabeti si spitalele de doctori ‘nevinovati’.

Speranta mai e doar la Dumnezeu, caci pestele e imputit la cap si ne curatam singuri. De la coada.

Masina


Treceam acum vreo doua zile prin cartierul meu cand am surprins o discutie intre o femeie si un baietel de vreo 3-4 ani.

Femeia nu cred sa fi fost mama lui, prea tanara sa fi fost bunica, dar in ziua de azi nu se stie, poate bona, poate vreo ruda, poate asistent maternal.

Copilul : Ce e asta ? (si arata cu mana catre o masina parcata pe trotuar)

Femeia : Masina

Copilul : Ce e aia masina?

Femeia : Masina e masina.Ceva de mers inainte.

Copilul : Ce e aia ‘mers’?

N-am mai urmarit dialogul pentru ca atat am surprins trecand pe langa ei.

Ce e aia mers? De mers inainte?

Poate solutia pentru progres. Poate masina e cheia succesului, solutia iesirii din criza.

Sau poate intrebarile unui copil inocent?

Poate chiar incapacitatea noastra de a explica lucrurile si de a le intelege.

Sau nimic din toate astea, doar curiozitatea unui copil ce invata sa cunoasca lumea.

Definitii din DEX online

//

MAŞÍNĂ, maşini, s.f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mişcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, maşinărie. ♢ Maşină-unealtă = maşină de lucru care prelucrează materiale prin operaţii mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. 4. Sobă de bucătărie, care serveşte la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult şi cu mişcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.MAŞÍNĂ s. 1. v. automobil. 2. v. locomotivă. 3. maşină de calcul v. calculator. 4. maşină de cules v. monotaster. 5. aparat. (~ de bărbierit.) 6. sobă, (prin Transilv. şi Olt.) plat, (Bucov., Transilv., Ban. şi Olt.) şparhat. (~ de gătit.) 7. maşină de spirt v. spirtieră. 8. maşină infernală = bombă.

MAŞÍNĂ s. v. batoză, chibrit, fabrică, maşinărie, mecanism, treierătoare, uzină.

maşínă s. f., g.-d. art. maşínii; pl. maşíni

MAŞÍN//Ă ~i f. 1) Sistem tehnic constând din piese ce funcţionează coordonat, transformând o formă de energie în alta sau efectuând un lucru mecanic util. ♢ ~-agricolă maşină folosită în agricultură. ~-unealtă maşină echipată cu scule pentru aşchiere, forfecare, tăiere sau pentru deformare plastică. ~ electrică maşină care transformă energia electrică în energie mecanică şi invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operaţiilor de calcul şi de prelucrare a informaţiei, care poate fi acţionat manual, electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectuează un lucru util. ~ de spălat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de gătit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane şi materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferată pentru remorcarea vagoanelor; locomotivă. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.-D. maşinii] /<fr. machine, germ. Maschine

MAŞÍNĂ s.f. 1. Sistem tehnic format din piese cu anumite mişcări, care transformă o formă de energie în altă formă de energie; dispozitiv, aparat, instrument format din mai multe piese, care este pus în mişcare de o forţă în scopul obţinerii anumitor efecte. 2. Nume dat unor sisteme tehnice puse în mişcare prin diferite feluri de motoare: a) locomotivă; b) batoză; c) automobil. 3. (Pop.) Maşinărie; mecanism. [Var. machină s.f. / < fr. machine, cf. lat. machina].

MAŞÍNĂ s. f. 1. sistem tehnic format din organe şi mecanisme cu anumite mişcări, care transformă o formă de energie în alta. 2. sistem de mecanisme destinat determinării unor mărimi fizice. ♢ (p. restr.) dispozitiv, aparat, instrument. 3. automobil. ♢ locomotivă. ♢ batoză. (< fr. machine, germ. Maschine)

maşínă (-ni), s.f. – 1. Sistem tehnic. – 2. Automobil. – 3. Primus, spirtieră. – Var. (înv.) ma(c)hină. Mr. machină, megl. maşină. Fr. machine şi anterior (sec. XVIII) din lat. machina. – Der. maşinal (var. înv. machinal),adj. (mecanic), din fr. machinal; maşinaliceşte, adv., după fr. machinalement; maşinărie, s.f. (mecanism), din fr. machinerie; maşinist, s.m. (mecanic); maşinism, s.n. A maşina, vb., din fr. machiner este un galicism.

//