She


Mai roasa-n coate, haina mea

Poate parea si altceva

Un patefon cu acul smuls

Sau poate viata fara puls…

 

In onoacea celui care concerteaza in aceasta seara la Bucuresti. (She 🙂 pentru toate…Evele 😉 )

Reclame

Masina


Treceam acum vreo doua zile prin cartierul meu cand am surprins o discutie intre o femeie si un baietel de vreo 3-4 ani.

Femeia nu cred sa fi fost mama lui, prea tanara sa fi fost bunica, dar in ziua de azi nu se stie, poate bona, poate vreo ruda, poate asistent maternal.

Copilul : Ce e asta ? (si arata cu mana catre o masina parcata pe trotuar)

Femeia : Masina

Copilul : Ce e aia masina?

Femeia : Masina e masina.Ceva de mers inainte.

Copilul : Ce e aia ‘mers’?

N-am mai urmarit dialogul pentru ca atat am surprins trecand pe langa ei.

Ce e aia mers? De mers inainte?

Poate solutia pentru progres. Poate masina e cheia succesului, solutia iesirii din criza.

Sau poate intrebarile unui copil inocent?

Poate chiar incapacitatea noastra de a explica lucrurile si de a le intelege.

Sau nimic din toate astea, doar curiozitatea unui copil ce invata sa cunoasca lumea.

Definitii din DEX online

//

MAŞÍNĂ, maşini, s.f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mişcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, maşinărie. ♢ Maşină-unealtă = maşină de lucru care prelucrează materiale prin operaţii mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. 4. Sobă de bucătărie, care serveşte la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult şi cu mişcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.MAŞÍNĂ s. 1. v. automobil. 2. v. locomotivă. 3. maşină de calcul v. calculator. 4. maşină de cules v. monotaster. 5. aparat. (~ de bărbierit.) 6. sobă, (prin Transilv. şi Olt.) plat, (Bucov., Transilv., Ban. şi Olt.) şparhat. (~ de gătit.) 7. maşină de spirt v. spirtieră. 8. maşină infernală = bombă.

MAŞÍNĂ s. v. batoză, chibrit, fabrică, maşinărie, mecanism, treierătoare, uzină.

maşínă s. f., g.-d. art. maşínii; pl. maşíni

MAŞÍN//Ă ~i f. 1) Sistem tehnic constând din piese ce funcţionează coordonat, transformând o formă de energie în alta sau efectuând un lucru mecanic util. ♢ ~-agricolă maşină folosită în agricultură. ~-unealtă maşină echipată cu scule pentru aşchiere, forfecare, tăiere sau pentru deformare plastică. ~ electrică maşină care transformă energia electrică în energie mecanică şi invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operaţiilor de calcul şi de prelucrare a informaţiei, care poate fi acţionat manual, electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectuează un lucru util. ~ de spălat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de gătit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane şi materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferată pentru remorcarea vagoanelor; locomotivă. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.-D. maşinii] /<fr. machine, germ. Maschine

MAŞÍNĂ s.f. 1. Sistem tehnic format din piese cu anumite mişcări, care transformă o formă de energie în altă formă de energie; dispozitiv, aparat, instrument format din mai multe piese, care este pus în mişcare de o forţă în scopul obţinerii anumitor efecte. 2. Nume dat unor sisteme tehnice puse în mişcare prin diferite feluri de motoare: a) locomotivă; b) batoză; c) automobil. 3. (Pop.) Maşinărie; mecanism. [Var. machină s.f. / < fr. machine, cf. lat. machina].

MAŞÍNĂ s. f. 1. sistem tehnic format din organe şi mecanisme cu anumite mişcări, care transformă o formă de energie în alta. 2. sistem de mecanisme destinat determinării unor mărimi fizice. ♢ (p. restr.) dispozitiv, aparat, instrument. 3. automobil. ♢ locomotivă. ♢ batoză. (< fr. machine, germ. Maschine)

maşínă (-ni), s.f. – 1. Sistem tehnic. – 2. Automobil. – 3. Primus, spirtieră. – Var. (înv.) ma(c)hină. Mr. machină, megl. maşină. Fr. machine şi anterior (sec. XVIII) din lat. machina. – Der. maşinal (var. înv. machinal),adj. (mecanic), din fr. machinal; maşinaliceşte, adv., după fr. machinalement; maşinărie, s.f. (mecanism), din fr. machinerie; maşinist, s.m. (mecanic); maşinism, s.n. A maşina, vb., din fr. machiner este un galicism.

//