Cantece in limba spa(r)ga


Pentru ca suntem in Romania unde exportul de banane,portocale si alte fructe si legume exotice (carora le prieste clima noastra blanda) este mai mare decat exportul de fructe si legume traditionale.

Pentru ca la noi vamile sunt prietenoase si deschise tuturor cu traditionala ospitalitate romaneasca de care au beneficiat inclusiv AC/DC si nimeni nu s-a sesizat atunci ca traditiile noastre sunt multimilenare si neschimbate, inscrise pe podul lui Apolodor din Damasc,dovada vie si azi ca proverbul romanesc „cui ii da un deget (pod) iti ia toata mana (si ramane podul intr-un picior)”

Aceste consideratii se vor doar o scurta (re-) introducere intr-o lume in care domneste CIRCUS MAXIMUS iar dictonul latin 🙂 (Sophie… 😉 ) „Pane et circenses „(scuze, am gasit si variantele Panem et Circenses si Pane et circus) a fost cu brutalitate denaturat in epoca noastra in care Circul e grotesc si gratis dar painea iti este luata de la gura…

Nu,nu este un pamflet si orice asemanare cu realitatea inconjuratoare pur si simplu NU este intamplatoare.

Te ascultam, Maestre…nici nu stii ce adevaruri poti grai…pentru cei ce vor sa le inteleaga 🙂

Despre…pensii


De demut dar atat de actuala…cu adevarat istoria se repeta…din pacate se pare ca nu invatam nimic din ea.

 

Marele  artist, Constantin TĂNASE, ne-a lăsat moştenire un ”  algoritm de  calcul al pensiei” valabil pînă în zilele noastre.

 

„Altă chestie

E scoaterea la pensie

Astăzi eşti funcţionar

Însă mâine pensionar.

Poate te interesează

Pensia cum se calculează.

Ei, uite cum se calculează:

Din 35 de ani servici

Care vor fi socotiţi

Scazi primii ani de şcoală

Şi absenţele de boală,

Zilele de sărbătoare,

Orele suplimentare,

Plus un an şi patru luni.

Tragi o linie şi aduni.

Pe urmă împarţi la cinci, apoi

Ce-ţi dă înmulţeşti cu doi,

Scazi anul când te-ai născut,

Adaugi tot ce-ai scăzut

Şi la cifra ce-a ieşit

Pui un zero la sfârşit.

Anii pentru însuraţi

Se vor socoti dublaţi

Adică ani de război

Socotind că-n vremea asta

Te-ai războit cu nevasta.

La totalul obţinut

Pui trei zero la-nceput

Scazi anii de celibat

Ridici restul la pătrat

Şi-astfel într-o primă fază

Afli sumele de bază.

Apoi le extragi la toate

Rădăcinile pătrate

Şi la suma dobândită

Aplici cota cuvenită,

Care nu trebuie să fie

Mai mare de 5 la mie.

Din suma rămasă brută

Scazi 4 şi 8 la sută

Trei la mie la pompieri,

Impozitul pe averi.

Supracota respectivă,

Taxele pentru colivă,

Cinci la sută pentru dric,

Pe urmă nu mai scazi nimic.

Din totalul rezultat

Verşi 2/3 la stat

Şi restul ţi se cuvine

Nu ştiu dacă mă exprim bine!
Sursa : Internet

Alte proverbe


Stiam un proverb, pana nu demult, valabil cred :

„Cine nu are batrani, sa si-i cumpere ! ”

Proverbul actual este

„Cine are inca batrani, sa-i condamne la moarte prin infometare, imbolnavire, ignoranta, rea vointa,manipulare,tradare…”

Alta zicere cu ‘duh’, nu asa academica, despre copii :

„Cine are, sa-i traiasca, cine nu…sa nu-si doreasca”

parte valabil 🙂  ireal de valabil, parte

„Cine are , sa-i urasca, cine nu…sa nu-i mai nasca”

Ce natie mai are conducatori care isi condamna, fara regrete si fara sa schiteze un gest de intelegere si ajutor, batranii, si-asa chinuiti si umiliti, la moarte in chinuri si copiii la cosmarul vietii de azi pe maine ?

De ce trebuie asta ?

Cine e vinovat ?

De ce au murit oameni in decembrie ’89 si se pare ca acum e ‘vremea sacrificiului pentru apararea democratiei….lor’ ?

Am ajuns sa fim straini in propria tara si sa fim batjocoriti de cei alesi cu o galeata, un teanc de bani,o pelerina, un mic si o bere…

Multumi romani, multumim Romania!

De-aia ne zic strainii cand vin aici si vad ce se intampla…F..k Romania…si nu sunt de condamnat…

Ba pe-a…ma-tii


Cam asa as traduce situtia politica actuala de la varf in tarisoara noastra, injuratul reciproc cu expresia mai sus mentionata intre doua autocare electorale pro-fraudare si somatia pentru demisie.

„Ori eu, ori tu, ori el, ori noi

Si eu, si tu, si el, si noi”

era un cantec in copilaria mea

oricare dintre noi , ce mici si de jos daca am fi la guvernare tot am face ceva, pe cate stim si ne pricepem, di propria experienta, pentru tara asta incercata si chinuita de niste lichele, de niste sacali fara rusine.

Barca pe valuri…pluteste? usor? capitanul fultura steagul alb dar a sarit primul in barca de salvare, luand cu el toata fauna din menajeria personala.

Unde esti tu, Tepes Doamne? Poate il cloneaza cineva, poate ii gasim mormantul…e singura sansa.

Horea, Closca si…Cristian


Nu va speriati. Nu va impacientati, nu e nicio poveste.

Este doar starea natiunii, ante Greva generala.

Doar ca natiunea doarme si e in greva generala, cu ai ei conducatori catre noi si noi culmi, catre progres si civlizatie, cladind societatea multilateral …subdezvoltata de vreo 20 de ani.

Pe ce ma bazez? Pe ce te bazezi, mai Moromete?

Toate pleaca de jos, de la un invatamant bolanv si o ‘sanatate’ analfabeta. Invatamantul e undeground si sanatatea e in aer, la Dumnezeu.

La o tombola din seara aceasta, organizata in scopul protejarii mediului si reciclarii deseurilor, tombola soldata cu premii in electrocasnice pentru cei norocosi dintre cei care au predat electrocasnice uzate, mi-a fost dat sa aud o enormitate cat natiunea de mare.

Cautand pe cineva care sa exraga astigatorii, unul dintre organizatori a ales o fetiscana de varsta liceului care parea nerabdatoare sa urce pe scena.

Si scena grotesc-burlesca (fetiscana citeste datele personale de pe biletul castigator): Cutarescu, de pe strada Horea, Closca si…Cristian.

Un moment de tacere si de penibil. Nici istoria Romaniei nu se mai invata la scoala? Se trece ca gasca prin apa???

Colegii de gasca ai fetei, pentru ca venisera in gasca, no reaction, nici hohote nici incurajari…semn ca nici ei nu erau pe subiect..,

Doamne, nu mai e nicio speranta. Si nu e un caz izolat.

Si vrem greva generala, salarii marite, scoala e plina de analfabeti si spitalele de doctori ‘nevinovati’.

Speranta mai e doar la Dumnezeu, caci pestele e imputit la cap si ne curatam singuri. De la coada.

Masina


Treceam acum vreo doua zile prin cartierul meu cand am surprins o discutie intre o femeie si un baietel de vreo 3-4 ani.

Femeia nu cred sa fi fost mama lui, prea tanara sa fi fost bunica, dar in ziua de azi nu se stie, poate bona, poate vreo ruda, poate asistent maternal.

Copilul : Ce e asta ? (si arata cu mana catre o masina parcata pe trotuar)

Femeia : Masina

Copilul : Ce e aia masina?

Femeia : Masina e masina.Ceva de mers inainte.

Copilul : Ce e aia ‘mers’?

N-am mai urmarit dialogul pentru ca atat am surprins trecand pe langa ei.

Ce e aia mers? De mers inainte?

Poate solutia pentru progres. Poate masina e cheia succesului, solutia iesirii din criza.

Sau poate intrebarile unui copil inocent?

Poate chiar incapacitatea noastra de a explica lucrurile si de a le intelege.

Sau nimic din toate astea, doar curiozitatea unui copil ce invata sa cunoasca lumea.

Definitii din DEX online

//

MAŞÍNĂ, maşini, s.f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mişcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, maşinărie. ♢ Maşină-unealtă = maşină de lucru care prelucrează materiale prin operaţii mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. 4. Sobă de bucătărie, care serveşte la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult şi cu mişcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.MAŞÍNĂ s. 1. v. automobil. 2. v. locomotivă. 3. maşină de calcul v. calculator. 4. maşină de cules v. monotaster. 5. aparat. (~ de bărbierit.) 6. sobă, (prin Transilv. şi Olt.) plat, (Bucov., Transilv., Ban. şi Olt.) şparhat. (~ de gătit.) 7. maşină de spirt v. spirtieră. 8. maşină infernală = bombă.

MAŞÍNĂ s. v. batoză, chibrit, fabrică, maşinărie, mecanism, treierătoare, uzină.

maşínă s. f., g.-d. art. maşínii; pl. maşíni

MAŞÍN//Ă ~i f. 1) Sistem tehnic constând din piese ce funcţionează coordonat, transformând o formă de energie în alta sau efectuând un lucru mecanic util. ♢ ~-agricolă maşină folosită în agricultură. ~-unealtă maşină echipată cu scule pentru aşchiere, forfecare, tăiere sau pentru deformare plastică. ~ electrică maşină care transformă energia electrică în energie mecanică şi invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operaţiilor de calcul şi de prelucrare a informaţiei, care poate fi acţionat manual, electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectuează un lucru util. ~ de spălat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de gătit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane şi materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferată pentru remorcarea vagoanelor; locomotivă. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.-D. maşinii] /<fr. machine, germ. Maschine

MAŞÍNĂ s.f. 1. Sistem tehnic format din piese cu anumite mişcări, care transformă o formă de energie în altă formă de energie; dispozitiv, aparat, instrument format din mai multe piese, care este pus în mişcare de o forţă în scopul obţinerii anumitor efecte. 2. Nume dat unor sisteme tehnice puse în mişcare prin diferite feluri de motoare: a) locomotivă; b) batoză; c) automobil. 3. (Pop.) Maşinărie; mecanism. [Var. machină s.f. / < fr. machine, cf. lat. machina].

MAŞÍNĂ s. f. 1. sistem tehnic format din organe şi mecanisme cu anumite mişcări, care transformă o formă de energie în alta. 2. sistem de mecanisme destinat determinării unor mărimi fizice. ♢ (p. restr.) dispozitiv, aparat, instrument. 3. automobil. ♢ locomotivă. ♢ batoză. (< fr. machine, germ. Maschine)

maşínă (-ni), s.f. – 1. Sistem tehnic. – 2. Automobil. – 3. Primus, spirtieră. – Var. (înv.) ma(c)hină. Mr. machină, megl. maşină. Fr. machine şi anterior (sec. XVIII) din lat. machina. – Der. maşinal (var. înv. machinal),adj. (mecanic), din fr. machinal; maşinaliceşte, adv., după fr. machinalement; maşinărie, s.f. (mecanism), din fr. machinerie; maşinist, s.m. (mecanic); maşinism, s.n. A maşina, vb., din fr. machiner este un galicism.

//

De mana


Lucruri facute manual, de mana adica.

Solutia pentru situatii de criza. La indemana oricui.

Obiecte facute de mana, daca aveti indemnarea si rabdarea necesara, talentul, materialele …din natura.

Doar ca trebuie sa va redescoeriti talentele, valentele si sa va lasati imaginatia libera.

Sa aveti,eventual, un site 🙂 pe care sa va oferiti creatiile sau sa iesiti cu ele la piata.

Ideea/solutia nu imi apartine,probabil ca ea este veche de cand lumea- descurca-te singur, cu propriile mijjloace – mai putin postarea pe internet 🙂 si am regasit-o colindand si eu pe net si rasfoind filele unui jurnal virtual.

Daca veti reusi depinde numai de voi,cred ca este singura solutie. Extrema,din pacate. Revenim la epoca de piatra, la evul mediu si incercam sa trecem peste himerele si beneficiile tehnologiei.

Succes!