Ala-Bala-Portocala


Ala-Bala-Portocala,

Iar a dat in clocot oala.

🙂 😦
Sursa fabulei : email.

FABULA TURISMULUI
Chelise Leul-rege dar coama şi-o păstrase
Şi tot avea succesuri când se plimba pe strasse,
Era bătrân şi totuşi, cu ochii lui saşii,
Vedea să-i mai plesnească cu coada pe copii,
Avea şi laba tare, de-aceea, cucerită,
O vulpe se-aciuase în marea lui suită.
Şi cum era-nzestrată cu-o fire pudibondă,
Ştiind cât de sensibil e Leul la o blondă,
Ea s-a vopsit degrabă-n culoarea de-acest ton,
Apoi, luând poşeta de super-lux, Vuitton,
S-a dus la el cu nurii, sperând să fie-aleasă,
În noua guvernare pe-un post de ministreasă.
(Fuseseră alegeri în toamna-acelui an
Şi-acum se dădea lupta pe marele ciolan).
Deşi cam găinară, cum unii, cu cinism,
O criticau în presă, ajunse la… turism.
Şi cu tupeu ceru să i se-aloce banii
Cât alte ministere nu au primit cu anii,
Voia s-aducă păsări şi ouă de-mprumut,
Că-n criza asta mare, nici jungla n-a avut,
Dorea ea să impună un brand miraculos:
The land of choise-jungla, să-i fie de folos
Ca, atrăgând turiştii cu minte de copii,
Ea să câştige bani tot din găinării.
– Stăpâne Leu, strigă masivul elefant,
Mă văd chiar obligat să nu fiu elegant,
Această blondă sexy, chiar vrea să te prostească?
Turismul cu asfalt doar poate să-nflorească,
Eu ca ministru pus, în junglă, la transporturi
Am chiar pentru turism o mie de-alte ponturi!
Dar blonda ministreasă cu zâmbetu-i perfid,
Îşi apără bugetul, intervenind rapid:
– Turiştii, spuse vulpea, când n-ai infrastructură,
Vor pe la noi să vadă doar oul cum se fură!
Autostrăzi, şosele găsesc în alte părţi,
Dar cum se fură-n junglă, nu scrie nici în cărţi!
Doar asta-i va atrage şi-un… farmec fecioresc,
Al meu, dacă le-arăt cum ştiu să călăresc!
Şi ca să demonstreze cât este de cochetă,
Ea-ncălecă un cal, apoi o bicicletă,
Încât şi elefantul,  sedus de călărit,
L-a aprobat pe rege care-a decis grăbit,
Nălţându-şi de pe tron statura lui ilustră,
Cu ochii îndreptaţi spre scurta vulpii fustă:
– Decât să mai dăm banii pe-asfalturi la străini,
Mai bine-i investim în ouă şi găini!
Astfel primi vulpiţa vopsită auriu,
O sumă foarte mare… topită, cum? Nu ştiu!
Căci nici găini, nici ouă în junglă n-a adus,
Ci numai un… cocoş pe post de… soţ supus.
MORALA mi se pare venind din veşnicie:
Turismul pentru-o “vulpe” e tot găinărie!

Vama….Veche


Autor…necunoscut (mie)…probabil ca va veni sa revendice textul.

Sursa : email, Internet.

 

Pentru prima dată, cei din afară Vămii vor afla cum ia un vameş, cum dă mai departe, cum negociază, ce tarife meschine are… ce vorbeşte la telefon cu calul, cu nebunul, cum visează la regina lui.

12.00 “M-am săturat. Am intrat deja în tură de 5 minute şi n-am strîns decît 100 de euroi. Ce teamă au băgat ăştia cu arestările lor în micii contrabandişi de frontieră. De parcă ar face ceva ilegal. Dacă atît fumează omul: două baxuri de ţigări pe săptămînă. Ce vremuri… Avem de 5 luni un coleg nou şi tare mi-e teamă să nu fie poliţist sub acoperire. Prea se uită ciudat la noi, cînd strîngem roaba cu darurile de la turişti, la sfîrşitul zilei. Iar ieri chiar a fost obraznic. Auzi la el: “Dom’ Costele, da’ matale numai din astea ai la pachet? Sanviciuri cu icre negre, batog de sturion şi ciulama de fazan?”. Păi dacă nevastă-mea nu ştie să gătească altceva…” A?a gîndea vameşul Costel Popescu la începutul zilei de 9 februarie.

 

12.03 Vameşul Costel a ieşit din gheretă şi a privit în lungul şoselei la sutele de maşini care aşteaptă să treacă graniţa. “Unde s-or duce oamenii ăştia?”, se întreabă meditativ, fără nici un chef de muncă. Cheful i-a revenit însă brusc în momentul în care a văzut în depărtare trei tiruri.

12.05 Un elicopter se apropie de vamă. Toţi angajaţii duc mîinile la ceafă şi se aruncă la pămînt. Şeful de tură aruncă în sobă 30.000 de euro, că i se făcuse frig dintr-o dată. Elicopterul, însă, trece fără să oprească. “Ptiu, era Gică Popescu. Se ducea la pescuit la Sulina. Dacă ne mai face două din astea n-o să mai am cu ce plăti rata la Q7″, zice Costel Popescu cu năduf, ştergîndu-se de praf pe uniformă.

12.08 La televizorul din clădirea vămii se transmit imagini de la descinderea DGA la Vama Veche. Zeci de vameşi nudişti sunt urcaţi în microbuze, cu cătuşe la mâni. Femeia de serviciu a vămii din Chilia îşi şterge o lacrimă: “Se strînge laţul, domnule, se strînge laţul.”

12.11 În faţa lui Costel opreşte un Matiz, la volanul căruia se află o femeie. “Actele, doamnă, şi dacă aveţi ceva de declarat!”, spune Costel. Femeia îi dă actele şi zice că nu transportă nimic special. “Eh, lăsaţi asta mai vedem noi!”, spune el. Peste cinci minute, Matizul zace dezasamblat pe carosabil. “Ce faceţi doamnă, vreţi să introduceţi în Republica Moldova piese de schimb?”

12.15 Telefonul lui Costel Popescu sună insistent, smulgîndu-l pe acesta din buzunarele unui şofer de tir ucrainean, unde căuta să se mai încălzească. “Tăticule, am văzut un Rolls Royce drăguţ, la doar 300.000 de euro.” “Sună-mă peste două ore”, răspunde Costel ţîfnos, “Pînă acum n-am strîns decît pentru un Bentley!”

12.18 Un şofer de Logan îndrăzneşte să-l întrebe pe Costel Popescu de ce trebuie să dea şpagă pentru a intra în ţara lui. “Păi, domnule, ce aţi vrea să facem, să ne completăm veniturile din pictură, ca vameşul ăla francez, pictorul Douanier Rousseau? Măcar noi nu ne dăm artişti

12.22 În cabina unui tir cu numere de Galaţi, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel număr bancnotele pe care scrie cu vopsea fluorescentă “Adio Schengen”. Transportă 10.000 de baxuri de ţigări Gitanes, repatriate din Franţa, via Chişinău.

12.22 Ăstimp, la Vama Moraviţa, temutul traficant Ghidon, se întoarce pentru a zecea oară, pe jos, din Sîrbia. Are sub braţ doar un cartuş de Vikend. Vameşul Duşan îl ia la mişto:
Băi, cu un cartuş pe ora nu faci nici o brînza, bre!.
Da, zice Ghidon, dar nu vezi, fraiere, că de fiecare data am intrat în Sîrbia pe bicicletă?
Şi de ce te întorci pe jos?
Pentru sănătate!

12.25 Vameşul Costel bagă în buzunar cele zece mii de euro luate de la traficanta de piese de Matiz şi coboară bariera, pe care e agăţată o plăcuţă: “Pauză de masă!” În clădire, pe masă, cu cracii în sus, îl aşteaptă Mariana, o colegă specialistă în control corporal.

12.28 Şeful vămii iese din clădire cu ochii cîrpiţi de somn şi se răsteşte la un vameş care căra fără rost o găleată portocalie cu “Votaţi PDL!”: “Bă nesimţitule, îmi ieşi cu gol înainte? Du-te rapid şi umple găleata la tirul ăla cu numere de Galaţi! Aaa, vezi şi dacă blonda de lîngă şofer n-are chef de-o tăvăleală mică. Mi-a făcut Costel poftă!”

12.32 Vameşul Pîndaru C. Gheorghe, poreclit Fifty euro, stă la o cafea cu vameşul Pîndaru G. Iulică. “Băi, mai ţii minte cînd a fost gerul ăla de nu s-a circulat pe şosele şi a trebuit să ne dăm noi şpaga unul altuia ca să nu ne întorceam cu mîna goala acasă?
– Da, tată, zice Pîndaru C. Iulica
– Noroc ca mama şi nevasta-mea nu au fost în tura cu noi, că ne făceam de rîs.

12.34 La Cotroceni, Traian Băsescu, urmăreşte în direct, partida de sex între vameşul Costel şi vameşa Mariana.