Respir irespirabile suspensii
coloidale.Praful suveran
provoaca iar halucinatii si reflectii.
Caricaturi si vorbe de can-can.
Navalnice puseuri ma sugruma
Suvoaie curg fara de voia mea
Verdictul iarasi(?) se amana,
Visez doar nopti de catifea.
Repet azi alfabetul inmultirii
Si tabla ABC-ului cu doi.
Sa punem stavilare …Fericirii
Cu trupuri noi de oameni goi!
Punctul de vedere 
…sa inteleg ca ti-e bine Zefirelule !
…exista limita de varsta la stavilarele alea ? Ca daca nu, m-as baga si eu…vreau sa incerc experiente noi… 🙂
🙂
Azi am descoperit un nou exercitiu de respiratie:un film coreean care se numeste „Green chair”,un film despre viata de zi cu zi a oricui pamantean.La inceput ti se pare banal ….ai rabdare pina la sfarsit.
Am văzut şi eu filmul, m-ai făcut curioasă 🙂
Te pune pe gânduri, te „obligă” să-ţi diagnostichezi prejudecăţile, să încerci să te pui în locul câte unui personaj şi să-ţi dai seama dacă ai fi gândit şi vorbit la fel cu el sau nu…
Încă n-am reuşit să duc tocmai la capăt acest cu adevărat interesant…exerciţiu de respiraţie 😉 , dar voi reuşi curând…cred 🙂
Mulţumesc frumos!
Respiră prin noi ale apei timpului taine, tăindu-ne mereu alte cărări spre ramuri tot mai înalte ale luminii.
Stăvilare, limpezi petale, vibrează clape cu aripi înrudite şi sting fericirea într-un cântec gata să audă.
Se-nflăcăreaz-o vioară dincolo de fire, gemene duhuri dansează prin talazul catifelat al nopţilor cu ochi de-argint…până la sfârşitul Iubirii…
o seară respirând poezie, tuturor! 😉
aoleu ce am starnit 😉
poate ploua…doi stropi amagitori..
te-am…”speriat”, aşadar!? 🙂
scuze, n-am vrut, a fost doar un vârtej într-un pahar cu…doi stropi pricăjiţi 🙂
noapte de catifea! 😉
M-ai facut sa caut in arhiva!acum 2 ani inspirat de melodia de mai sus am scris (16.02.2010);
Iubeste-ma fara nicio masca
Iubeste-ma ca o fiinta nefireasca
Iubeste-ma ca o zeita ce esti
Iubeste-ma si cere-mi ce-ti doresti
Lasa-ma sa-ti admir frumusetea
Lasa-ma sa-ti laud nemurirea
Lasa-ma sa devin un om firav
Lasa-ma sa devin al tau sclav.
O duminică minunată tuturor celor ce iubesc…cu fiecare bătaie a inimii!
Un raspuns potrivit:http://www.youtube.com/watch?v=XW63FmPakJU
Un răspuns…magic! 😉
O magie fără de sfârşit să-ţi fie şi ţie iubirea cea fără de seamăn!
Incep incet incet sa respir prin toti porii…
Sara ! Torta iubirii e la mine..ii pastrez vie flacara…cel ce doreste s-o poarte ,sa mi se adreseze…
Zefirelli, vreo scanteie,ceva,nu doresti ?
Castelană, eu cred că nimeni nu are, ci că ESTE „torţa iubirii”!
Şi că ea nu se stinge niciodată, chiar dacă unora li se pare uneori…altfel 😉
Mă bucur din toată inima că ţi-e mai bine!
O zi bună să ai!
sigur ca da!unul din ei a fost JDolan;http://www.youtube.com/watch?v=mqUN6ZDCJnY&feature=related
Să ai o săptămână pe placul tău, Zefir, oriunde ai fi! 😉
Da,chiar ! Zefirelli lipseste nemotivat…a plecat pe furis sa ‘respire’ in intimitate…e bine de retinut…
Da, chiar că e bine de reţinut – Zefirul nostru ştie foarte bine ce face!
Ne risipim mereu şi mereu, uneori chiar cu inconştienţă, aşa că este foarte necesar să mai şi…respirăm în intimitate 😉
Eheei, ştie el multe…şi nu prea 🙂
O zi bună să avem cu toţii, care pe unde…respirăm! 🙂
I’ll be back. Vă descurcati foarte bine si fara mine 😉
Într-adevăr, Joe Dolan e unul dintre cei care au ştiut să exprime la superlativ emoţiile noastre ale tuturor. Dar şi alţii din aceeaşi generaţie, de neuitat şi de neegalat vreodată :
Un exercitiu de respiratie made in UK,observati ca Regina poarta colier din perle si cercei la fel (nu din aur sau diamante!, radeti fara sa vreti la min 2.21;http://www.youtube.com/watch?v=mGDujdUQNVg
Mulţumesc frumos!
Pe cât de impresionant, pe atât de eficient a fost acest…exerciţiu de respiraţie.
Şi…ciudat, cumva.
Pentru prima dată am înţeles cu adevărat ce îl face pe Zefir să se simtă acolo ca peştele-n apă. 😉
Şi tot pentru prima dată m-am surprins gândind la locul acela ca fiind…”acasă”. Ciudat, foarte ciudat, nu-mi imaginam să vină vreodată ziua asta! 🙂
Oricum, am început să-mi lustruiesc iarăşi aripile pentru zbor – peste câteva zile voi fi la doi paşi de…”mami” :))
Iar vârtejul de mine se va potoli vrând-nevrând, încercând să prindă ceva rădăcini acolo.
Bine că mi-am făcut rezerve zdravene de căldură şi voi…respira cât de cât normal…o vreme 🙂
Seară frumoasă tuturor!
Mă bucur că ai mai dat şi tu un semn de viaţă, Bel vento!
Sper că eşti bine.
Şi îţi doresc din tot sufletul să fii şi mai bine!
Aşa cum vă doresc tuturor.
Poate că mă voi mai întoarce şi eu.
Numai bine! 😉
life goes on anyway
😉