Despre ziua de ieri

Ziua de ieri si surasul Giocondei.

Fara link-uri si fara like-uri.

Caut in ziua de ieri ceea ce maine nu voi mai gasi din ziua de azi.

Un zambet din coltul gurii metamorfozat adeseori in hohot delicat si decent de parca rasului i-ar fi fost interzisa buna dispozitie din motive de buna cuviinta.

Caut pe chipul zilei de ieri zambetul si parca…parca intrezaresc primul fir de par alb ;).

Intelepciune numele tau este….Uitare!

Uitam spre a deveni mai maturi insa fara a uita definitiv si fara a ne maturiza complet.
Copilul din noi isi cere dreptul pentru copilul ce va sa vina.

Zambesc zilei de ieri,dau copy si apoi paste pe chipul tau care lasa coltul gurii in jos in loc de a-l ridica malitios si inteligent,ca intr-un duel de pe vremea muschetarilor, arunc intr-un colt de uitare amara palaria cu boruri largi si …”Ma-nclin,Domnita!”

PS

Vezi ca oasele-mi batrane nu sunt setate pe cronometre digitale ci pe biete clepsidre… si acelea de-o clipa…ai mila de ele 🙂 si te ridica! 😉