Monologuri obligatorii


Primavara.

Inca o primavara vremelnica. Aceeasi si totusi alta.

Priviri in oglinda, fulgi de nea ramasi de la ultima ninsoare a vietii printre cele cateva fire de par care inca mai pastreaza eticheta „genuine”.

Acelasi si totusi altul.

Mereu acelasi. Cuvintele sar din perete si din oglinda inapoi cu aceeasi viteza si voluptate cu care le gandesc,le tastez 🙂 si le spun in gand, le rostesc alteori,atunci cand nerabdarea si dorinta lasa ratiunea incuiata intr-un scrin prafuit.

De mult ratiunea nu imi mai da ascultare atunci cand dorinta si speranta sunt prea navalnice.

De aceea admir firul de iarba si ii vorbesc cu gandul plecat hai-hui (uite-l…nu-i), privesc mugurii care stau sa explodeze si ma confund cu ei in toate starile si trairile mele…sunt si eu, la urma urmei, un mugur de speranta pe creanga viselor tale ;)…

Verde crud,verde crud, mai speram sa te aud, infrunzind din lemn de dud…verde crud de abanos…oare visul e frumos?

Monlogurile mele sunt inca obligatorii si prelungite, ma gandesc prea mult si inca reusesc sa-mi tin in haturi multe alte ganduri si vise uitate…mugurii ma dau de gol,ei nu stiu sa reziste soarelui, adierii vantului, mangaierii indragostitilor si parfumului pomilor in floare, simfonie ce poarta numele tau, acelasi si totusi mereu altul, irizand toate vorbele mele cu reflexii de oglinda si cu degradeuri de ….verde crud…

Azi am sarutat un fir de iarba.

19 gânduri despre „Monologuri obligatorii

  1. Dumnezeule ,e prea frumos !
    Ce caut eu mereu aici ?
    Care este firul de iarba ,Zefirule ?…nu vreau sa-l strivesc sub pasul meu grabit…

  2. Inima ţi-a vorbit acum valsând la unison cu mintea : ar fi o crimă să nu dai o şansă mugurilor din tine să irumpă spre soare în simfonii de cântec şi lumină!
    Acesta eşti tu : cel care cu un sărut face şi un fir de iarbă să lăcrimeze înrourat de emoţia întâlnirii nesperate cu Primăvara.
    Doar oglinzile îşi schimbă părelnicele răsfrângeri…
    😉

  3. Pentru cine te cunoaşte cât de cât, e limpede că povestea şi mesajul ei sunt drapate în văluri menite să le protejeze taina care va rămâne mereu doar a fiinţei tale…
    Şi că dacă există un destinatar anume, doar el va avea putinţa să priceapă ceva mai mult dincolo de metafore…
    Noi, ceilalţi, ne mulţumim cu ce se vede la suprafată şi se simte mai lesne.
    Şi facem şi noi figuri…de stil! 🙂

  4. Buna dimineata ,Sara !:)
    Astazi vopsesc oualele…in rosiu,galben si verde…o fac cu mare placere si imi ies frumoase in fiecare an…dupa ce se usuca vopseaua pe ele,le ung cu grasime,apoi le asez intr-un bol de sticla alaturi de un ornament cu floricele de camp…viu,viu colorate…va fi punctul vesel de pe masa…
    Sa ai si tu o zi buna…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s