Trebuie sa fii. Cumva, ceva,cineva,candva.
Esti chiar si fara sa stii. O picatura intr-un ocean.
Vrei sa fii ceea ce nu esti si ceea ce,poate,nu vei fi niciodata.
Incerci.
Sau…nu.
Trebuie sa fii. Cumva, ceva,cineva,candva.
Chiar un Dumnezeu al mastilor.
Si nu e o figura de stil,nici macar o metafora subtila.
Uneori poate suna atat de banal sa ai un nume divin,intr-o limba oarecare, sa fii Dumnezeul limbii tale sau al alteia si sa ajungi un Dumnezeu al mastilor. Si acelea…indoielnice.
Si cat de banala e o masca. Ce fel de masca? Care Dumnezeu al mastilor?
Cheia am luat-o si am aruncat-o in fantana.
Trebuie sa fii.
Trebuie ?
Sunt chip de om ascuns dupa mii de masti
Ce ratacesc in zadar…
si totusi nu e vorba despre astfel de masti 🙂
Mai,zau ! Fiecare vede dupa puterea lui de intelegere.Daca nu da bine la „Punctul de vedere” sterge,sterge tot.Chiar nu incape loc de suparare.
Week-end placut !
ce e cu supararea asta?
am scris doar ca am aruncat cheia in fantana 🙂
normal ca neavand toate datele nu ai cum sa iti dai seama..si nici nu am intentionat asta,am lasa intr-o cheie mai criptata 😉
week-end placut intr-adevar si tie!
Buna !
Bunaa !
Bunaaa !
Bunaaaaaaa !
Deci asa..nu ma saluti..
Buna seara ! 🙂
Ha,ha,ha,
Buna seara ,Zefirule !
Pingback: Pascal-Adolphe-Jean Dagnan-Bouveret (7 ianuarie 1852 – 3 iulie 1929), pictor francez academic « my heart to your heart
Cred ca depinde de varsta si de om.Cand nu mai esti tanar, nu-ti doresti sa fii altcineva ci doar tu.
😉 poate…
imbatranim,ne regasim…idealurile raman undeva…acolo…departe..
Am găsit o cheie…într-o fântână 😉
Cu ea am deschis poarta unui gând care zice că…
…odată prinşi în jocul lumii, nu avem de făcut decât „să fim asemenea copiilor”, să ne bucurăm asemenea lor de orbitorul carnaval al vieţii, înţelegând cu fiecare zi mai mult, mai bine şi cu mai multă seninătate, cât de iluzorii sunt toate…
http://www.bestmusic.ro/margareta-paslaru/muzica-margareta-paslaru/o-masca-rade-o-masca-plange+337546.html