Vorbeste-mi !
Vorbeste-mi de tine, de vise uitate, De noptile albe, cu doruri pictate. Vorbeste-mi in soapte,vorbeste-mi tacut, Saruta-mi uitarea si lasa-ma mut. Vorbeste cu mine,cum doar tu stii, Cu buze de foc, mai spune-mi ca vii !
Vorbeste-mi de tine, de vise uitate, De noptile albe, cu doruri pictate. Vorbeste-mi in soapte,vorbeste-mi tacut, Saruta-mi uitarea si lasa-ma mut. Vorbeste cu mine,cum doar tu stii, Cu buze de foc, mai spune-mi ca vii !
Punctul de vedere 
„a vorbi tăcut”…e ca în povestea aceea cu tâlc adânc pe care ai împărtăşit-o cu noi zilele trecute…o adevărată „minune” 😉
Neaţa, Zefir!
O zi bună!
Buna dimineata,Sara!
Probabil ca e nevoie de o mutatie genetica spectaculoasa 🙂
Zi luminoasa!
doar un cuvant: minunat!
din partea ta e un compliment la gradul absolut 😉
merci..Sophie 😉 !