Flori de tei

Uitam….amanam….nu se poateeeeeeee…uitam respirand parfumul lor…au inflori TEII…e o splendoare….te imbata mirosul lor…la fiece pas…in fiecare clipa…te patrunde si te inalta…visare…uitare…Iubire 😉

Si pentru ca nu-s vrednic sa scriu eu altfel decat a scris-o El…. o sa astern versurile sale…ca sa va impodobeasca sufletele cu flori de tei…

….flori de tei deasupra noastra or sa cada randuri randuri… SUBLIM ! IREAL DE SUBLIM !

Mihai Eminescu

Dorinta

Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci…

Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;

Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri.

Si un cantec superb pe aceste versuri…

sau…AICI

….Vino!

PS

un dar de la Albatros 😉