Printre obstacole


Viata nu e decat un slalom printr-un lung sir de obstacole.Ne oprim uneori si savuram cu beatitudine secunda de fericire, clipa mult visata si dorita eterna,mirajul Morganei, visul devenit realitate.

Mi-am dat seama tarziu ca am o cruce de purtat in spate. Tarziu, Poate o simtisem dar o ignorasem. Vedeam viata doar ca o dulce amagire, iluzoria cautare a Iubirii eterne…Cata amaraciune in momentul in care Dumnezeu a luat si nu a dat.

Cata ironie acum, azi, cand primesc scrisoare pe numele mamei de la o banca,cu promotii pentru o viitoare indatorare spre indulcirea nepotilor…nenascutii nepoti ai ei, nenascutii copii ai mei.

Printre obstacole serpuieste viata noastra de zi cu zi.

Ma gandesc adeseori la mama si de multe ori o caut in jurul meu, sa pot schimba o vorba cu ea, sa ii pot spune : Mama, incerc sa ma descurc, sunt bine,atat cat poate fi cineva de bine la vremurile astea dar cred ca ma descurc. Asa cum pot eu, fara prea mari ajutoare. Ca altfel mi-as fi pus curcea la cap si as fi fost langa tine si eu, Dar nu e vremea, va fi atunci cand va vrea Cel de Sus.Incerc sa fiu cat de cat bine, mama. Incerc sa nu fac, macar, mari greseli si sa tin linia de plutire si drumul drept. Nu, nu e nicio tristete si nici disperare in vorbele mele. As vrea sa stii ca incerc sa fiu si fericit, ca ,poate, am atins un inger si ca ingerul acela este ceea ce tu nu ai apucat sa vezi si sa stii.  Poate Tara de ciocolata, din scrisoarea sosita pe numele tau la mai bine de doi ani de cand tu ai fost aleasa sa ajungi acolo Sus inaintea noastra  va deveni realitate pentru urmasul urmasului…Dumnezeu stie…

Printre obstacole sar,nu prea le ocolesc pentru ca nu stiu si prefer sa le infrunt decat sa dau bir cu fugitii din calea lor. Inevitabil vor fi si vor veni si altele asa ca mai bine sa fiu pregatit.

As fi vrut atat de mult sa traim impreuna macar o ultima clipa de fericire, sa-mi poti privi zambetul si sa stii ca, pana la urma, ingerul exista si a coborat pe pamant si pentru mine. Asta mi-as fi dorit. Sper sa ma auzi si sa simti tot ceea ce simt si eu pentru ca eu te simt alaturi de mine pretutindeni…

Farama de fericire as fi vrut sa ti-o  daruiesc tie…poate Dumnezeu va fi bun pana la capat si va asculta toata ruga mea nerostita.

Si celor care popositi intamplator sau nu aici …va doresc o seara buna si…sa aveti parte macar de o bucatica de Rai si de un strop de Iubire, cu I mare.

Seara frumoasa!

6 gânduri despre „Printre obstacole

  1. Cam acum trei luni, în plină iarnă, am scris ceva uimitor de asemănător cu ceea ce tu ai scris azi aici. Singura deosebire – eu eram cu gândul la tatăl meu. Iar gândul acesta mi l-am regăsit cu mare fidelitate în melodia asta:

    Din clipa în care ne-au zămislit, ai noştri dragi trăiesc în fiecare celulă a trupului nostru, îşi amestecă „iubirea cu I mare” în fiecare bătaie a inimii noastre şi ne luminează gândul cu lumină din Lumina în care ei s-au mutat…

    O seară minunată să ai – senină, împăcată…îngerească…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s