Nosce te ipsum


Motto : Sophie o sa se distreze teribil, ea e latinista 😉

Dictonul il stiu de mult si,surprinzator,nu de la scoala ci…dintr-un program de meci de fotbal.Juca Rapidul meu (ínvidiati-ma, sunt …rapidist’, asta a scris-o Ioan Chirila in „Glasul rotilor de tren”) ca titlu de articol. Rapidul nu avea cine stie ce echipa atunci dar avea si are atmosfera, suporteri, imn si programe de meci bine realizate de oameni cu carte. Articolul era scris de Marcel Puscas,cel care a jucat foarte putin la noi 🙂 pana cand un inconstient i-a rupt piciorul si baiatul, cu studii corecte si inalte, a inceput sa scrie in programul de meci.

Gata pauza,introducerea, urmeaza formatiile…

Glumesc…

Asa e la oboseala si in zile aparent importante dar intrate in rutina.

Am primit telefoane si felicitari,online…Le multumesc tuturor…unii au uitat, altii…nu conteaza.

Nu asta er amesajul, trebui sa la leg de titlu 😉

Ajungem la diverse varste, destinul ne pune in fata unor alegeri, uneori fortat,alteori tacit, dar adesea nu vedem ca tot ce facem acest lucru fara sa ne dam seama,unora le place sa aiba puterea deciziei asupra lor si a altora, sa hotarasca destine.

Eu…;) cred ca am fost nehotarat 🙂 si m-am lasat in voia destinului…nu m-am opus lui.

Si iar revin la titlu : Cunoaste-te pe tine insuti! Ajungem sa ne cunoastem pe noi insine vreodata? Cei ce reusesc in mare masura sunt cei care inving si care forteaza destinul sau i se opun…incearca altceva,isi intrec puterile cu natura, cu oamenii cu…ei insisi…spre a se cunoaste mai bine.

Mi-am descoperit capacitatile in momentul in care, precum parabola aceea cu pasarea care pentru a invata sa zboare i-a fost taiata craca se sub picioare, am fost obligat sa-mi depasesc limitele cunoscute si sa incerc sa supravietuisc,sa merg mai departe…atent la tot si la toate..sau aproape..vorba poetului..am invatat sa fim vesnici…

O sa zambiit dar copil fiind am vrut sa fiu cunoscut si sa raman cu ceva in constiinta oamenilor…am vrut sa schimb lumea, sa o fac mai buna. Lumea m-a invins..cred, am incercat sa fac bine si sa fiu bun cu cei din preajma mea, unii s-au temut,n-au crezut si m-au ranit, cu stiinta,cu neputinta,cu rea vointa. Nu m-am schimbat..prea mult..insa am fost obligat sa nu mai intorc si celalalt obraz,sa ii tratez pe cei nemerituosi cu indiferenta si sa-i…ingrop in cimitirul uitarii si ingnorantei…chiar daca au facut parte din viata mea, le-am dat credit moral, pe unii i-am iubit dar n-au inteles si n-au meritat..

Inca mai gresesc. Inca nu cred ca ma cunosc dar sunt la rascruce de drumuri si de vanturi in fiecare zi.

Deciziile nu asteapta si sunt multe..

Nosce te impsum. Ma cunosc eu oare?

Stiu ce mi-as dori 🙂 dar asta e visul…din zori…sa calatoresc, sa visez, sa scriu si sa iubesc..si sa fiu iubit, daca nu cer prea mult 😉

Viata insa nu e vis si nici nu asterne covoare rosii in fata noastra.

Dumnezeu, zice-se, iti da dar nu-ti baga in traista. Cred ca am avut traista rupta si e timpul sa o carpesc desi…fara a face figuri de stil greu reusesc sa bag ata in ac (stiu,se procedeaza invers)…timpul nu mai are rabdare..si cat mi-as dori sa pot spune..stai clipa si arata-mi calea..

Nosce te ipsum…

13.01.2001

la aniversare…neaniversata

La multi ani tuturor ! de la un 13 …rosu 🙂