Unicorn


Americi nedescoperite

Si Unicorni decapitati

Raman azi vise parasite

………………………………

Abel si Cain, ati fost voi…frati?

Azi voi imparti cu voi un vis al carui talc, freudian sau nu, l-am cautat in magazinul de vise numit Google iar raspunsul virtual va las sa-l descoperiti voi insiva / inseva 😉 in acelasi fel ca si mine.

In toi de noapte m-am trezit in urma unui cosmar…cu final fericit, partial, macar in vis. Iar inima imi batea tare,mai tare, nu stiu daca semn bun ca inca batea sau semn rau ca ziua a fost un solo de baterie…

Eram in casa, in bucatarie cand blocurile din fata mea au inceput sa se miste in zig-zag, paralelograme gri, gata sa se prabuseasca, intr-un dans tenebru, al vietii si al mortii la un loc.

Am inceput sa ma misc si eu, blocul 🙂 in care stau se legana, din ce in ce mai tare, rigid…imi ziceam…poate totusi va sta,se va opri…cutremurul, constient ca forta naturii nu o poate infrange nimeni…nu, nu se oprea, continua, mai tare, mai tare,mai tare, ca un copac batut de vant pana cand ,obosit de lupta inegala,blocul meu s-a prabusit intact la pamant, compact, intreg dar pravalit la orizontala.

Ca prin minune scapasem, toti ai casei, imi zicea, vezi, daca ai creinta…scapsem cu totii…chiar si mama scapase,era acolo, in visul meu curmat brusc era si ea.Reusise.

Si magazinul virtual de vise da tot felul de interpretari 🙂

M-am amuzat cumva, nu stiu daca sa cred in vise. Stiu doar ca mai demult semnele rele s-au implinit. Sau asa am crezut eu.

Si mai stiu ca inima batea ca o toba…sparta.

Se spune ca visele sunt reflectarea subconstientului nostru, a trairilor noastre interioare. Ei, uite ca ati avut parte de o …vivisectie 🙂

…a unui ultim…Unicorn.

 

Lumina palida a durerii


Ascultam la radio acest cantec si m-am gandit 🙂  ( se mai intampla si asta) sa-l postez aici pentru ca pe mine ma misca. Poate nostalgia, poate tristetea, poate si atele.

Si m-am mai gandit ( nu ca Fulga din reclama cu iaurtul) la un lucru. statistic si nu prea. Intru cand si cand pe blogul dedicat unei iluzorii…stari de spirit si de traire intensa la fel de iluzorie (CV pentru Iubire) si constat cu surprindere ca desi acolo nu mai scriu de mai bine de 10 luni (nici nu as avea de ce) , blogul e citit de foarte multe ori, intre 80-100 de lecturari zilnice ale insemnarilor mele de atunci….o tempora :), multe dintre ele scrise sub impusul momentului, al sentimentelor, al sperantelor, al trairilor…iluzorii, al durerii, al sperantei…Aici, 3-4 vizite ;), le si stiu care, nu ca as dori sa fac rating, doar imi exprim un punct de vedere, sau propun (partajez 🙂 ) un cantec, o poezie, o fotografie, un gand…poate mai de substanta, cred eu, decat ce este…dincolo. Cu toate acestea, lumea citeste …dincolo  😉

Am avut de multe ori intentia sa inchid blogul ,nu neaparat sa-l sterg, uneori recitesc cele scrise, multe vorbe mi se par copilaroase,lipsite de miez, doar rodul unor combustii 🙂 interne, deflagratii necontrolate literar si doar defulari ale sentimentelor, in lipsa unora reciproce, daca nu de egala intensitate macar…similare ca semn…matematic 🙂

Poate ca asa a fost sa fie, nu prima, nu singura si, cu siguranta, nu ultima.

Cuvintele de acum nu se vor nici o postfata la ceea ce a fost acolo (timpul este corect din toate punctele de vedere) ci doar o reflectie tardiva a unei lectii neinvatae si care se cere repetata, memorata si aplicata…definitiv. Ma intreb daca,oare, voi fi in stare sa invat lectia asta, eu declarat Toma Necredinciosul, dar atat de visator la auzul cuvantului…dor 🙂

Ii spuneam…”mi-ar fi dor de tine daca as sti ca ma iubesti”….ehei, ce vremuri. Cata luciditate atata drama. Cata naivitate, atata suferinta, as adauga, la propria-mi lectie de viata la care, din pacate, am ramas un biet restantier.

Sper, totusi, ca voi avea parte de o Re-examinare macar corecta 🙂

Va doresc numai bine !

PS

(sunt un amator de post scriptum-uri)

Am scris aceste cuvinte ascultand melodia din insemnare. Cam asa ar trebui citite si insemnarile mele , cu muzica „ruland” pe fundal. Atunci poate, veti intelege si veti fi cat de cat in mijlocul evenimentelor 😉

PPS

Nu m-am putut abtine 😉

Paunescului


huliti-ma! striga poetul

voi sti ca ma iubit mai mult

cand se va termina sonetul

iar versul meu va fi…pamant

 

lui Adrian Paunescu,in ziua cand Flacara sufletului sau a unit cerul si pamantul

 

Pacient
Eu n-am să mă fac bine niciodată,
Mereu voi suferi de-o boală grea,
Simţindu-mi conştiinţa vinovată,
Că nu e totul bine-n ţara mea.

Puteţi să mă-ntrebaţi: – Ce vrei, băiete?
În treburile mari de ce te bagi?
Am să răspund milos şi pe-ndelete:
– Eu ştiu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.

Mi-am investit şi nervi şi timp şi viaţă,
În drumul care m-a ademenit
Şi-am acceptat să dorm pe copci de gheaţă
Şi să trăiesc pe muche de cuţit.

Puteam să-mi fac în alte părţi avere,
Puteam să fiu un bun european,
Puteam să mă înscriu la mamifere,
Ins metabolic de la an la an.

Puteam să am un os, cum au toţi servii,
Să-l rod meschin şi fără de idei,
Dar epocii eu i-am cedat toţi nervii
Şi ea nu-mi dă nici drogurile ei.

Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Ţară,
Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Neam,
Nu e-năuntru hiba, ci afară,
Trăiam un veac, labil dacă eram.

N-am dreptul la o mare suferinţă?
Nu-mi daţi cartelă nici pentru prăpăd?
Ei, bine-atunci, în mine ia fiinţă
Un neam pe care voie am să-l văd.

Şi n-am să pot să-ngădui niciodată,
Acestui trup nelegiuit, al meu,
Să-nveţe nebunia blestemată
De-a-i fi uşor când ţării îi e greu.

Ca fluturele părăsind omida,
Când vine peste toţi o clipă grea,
Sunt un atlant murind cu Atlantida,
Deşi putea zbura, dacă voia.

N-aveţi la dumneavoastră-n farmacie,
Medicamente, boala să-mi luaţi,
Un singur leac îmi trebuieşte mie:
Să-i pot vedea pe ceilalţi vindecaţi.

Această boală e o boală rară,
Această boală e o boală grea,
Această boală se numeşte Ţară
Şi leacul este ea şi numai ea. (Adrian Păunescu)

Toparceanu ?


O poezie atribuita lui George Toparceanu, din largul Internetului

Chitanta

Tanta ,  domnisoara Tanta
E-o duduie foarte sic,
Zvelta, cu ochi mari si negri,
Cap superb, nasucul mic,
Picioruse lungi si durde
Si cand se plimba prin Tei
Toti birjarii o admira:
– Ma, halal de mama ei!

Ce profesie are Tanta ?
Uite, n-as putea sa spun;
Nici nu ma intereseaza
Chiar daca o presupun.
Dar cum Tanta-i delicioasa
Si-are maniere fine,
Nici nu vreau sa stiu ce face,
Nici cu ce si nici cu cine.

Ca vecini se mai intampla
Ca sa-i cer un ac sau ata,
Sau imi cere ea o carte
Pana maine dimineata.
O vecinatate draga
Ne-a prins zilele-n catuse
Ca ades intru la Tanta
Fara sa mai bat la use.

Tot asa-ntr-o seara intru
Era iarna grea si ger,
Si-o gasesc in pielea goala
Stand langa calorifer.
Naucit de frumusetea-i
Dau sa ma retrag un pic
Insa Tanta-mi spune:
– Intra, intra draga, nu-i nimic !

Am intrat si beat de farmec
O-ntreba-i plin de mister:
– Pentru ce stai goala, scumpo
Langa acel calorifer?
– Fiinca-a fost proprietarul,
Mi-a raspuns sagalnic Tanta –
Si-uite mi-am platit chiria,
Iar acum, usuc chitanta.

 

Intelepciunea copiilor


„Unii oameni nu putrezesc dupa ce mor fara sa fie imbalsamati, pentru ca trupurile lor au fost bagate in pamant cu cerul in ei” – Sabina Dallu, 12 ani


„In religia noastra oamenii care au murit se ingroapa in pamant pentru ca asa este bine, sa punem la loc ceva de unde l-am luat.” – Felix Roncea, 12 ani

„Picatura este bombata, mai ales lacrima si sudoarea, pentru ca ele sunt pline de sentimente.” – Ana Maria Pop, 14 ani

„Inima bate, bate pana se stinge, ca inima e ca lumanarea si daca tu crezi in Dumnezeu, El ti-o aprinde din nou in cer.” – Claudia Draghia, 9 ani

„Ca sa ne iubim semenii trebuie sa ne antrenam la nevorbit vorbe urate.” – Arcadie Martin, 8 ani

„La usa inimii cuiva nu trebuie nici sa ciocanesti, nici sa
navalesti, nici sa te rogi, ci trebuie doar sa canti.” – Florentina
Stoian, 11 ani

„Cand il ai pe Dumnezeu in suflet, toti oamenii din jurul nostru ne sunt rude.” – Catalina Opaina, 14 ani

„Umorul este vitamina de luat la viata grea. ” – Raluca Barbulescu, 14 ani

„Se spune despre artisti ca umbla cu capul in nori, ca artistul
vrea mereu sa-l vada pe Dumnezeu.” – Irina Moscu, 12 ani

„Omul este o adevarata fabrica de dorinte pentru ca se naste cu dorinta de viata si moare cu dorinta de a fi vesnic.” -Matei Filimon, 14 ani

„In bisericile ortodoxe, sfintii sunt slabi, alungiti la fata si la
corp, pentru ca asa arata cei care sunt buni la suflet, ca lor le-a ramas in corp doar sufletul, au ajuns numai piele si suflet.”-  Tudor Matache, 12 ani

„E bine ca atunci cand esti elev sa inveti poezii, pentru ca asa cum depun oamenii bani in banca, pentru mai tarziu, trebuie sa aduni poezii in scoala, ca sa ai poezie cand te faci mare.” – Ana Matei, 12 ani

„Nu-si traiesc viata, spun unii despre calugari, deoarece li se
pare gresit cum calugarii prea si-au lipit viata de suflet si nu si-au lipit-o de trup, cum fac alti oameni” – Paul Paun, 12 ani

„Numai cel ce aude cu sufletul se poate incanta de concertul dat de greier si de izvor. ” – Nicoleta Stefan, 14 ani

„Muzica te curata de urat, dar numai daca o folosesti ca sapunul, adica toata viata, nu asa, din cand in cand.” – Irina Raducanu

„Diferenta dintre mama, tata si Dumnezeu e ca mama si tata pot crea oameni, dar nu plante si animale si e imposibil ca ei sa faca o mare.” – Roxana Chis, 10 ani

„Sfintii invata la o scoala din cer, ca ei locuiesc pe pamant dar ingerii le aduc din cer lectii in fiecare zi, sa le faca acasa” – Leon Alexandru Gutu, 8 ani

„Dumnezeu ii iubeste pe cei necredinciosi, dar ii iubeste cu
suferinta”  – Ion Martin, 10 ani

„Albinele de aia ne dau noua toata ceara lor, ca au vazut ce facem noi cu ea, ca facem lumanari pentru Dumnezeu, si atunci albinele nu o mai pastreaza pentru ele.” – Pavel Martin, 8 ani

„Daca ar aparea aici, acum, Domnul nostru Iisus Hristos l-as
intreba daca ma poate duce la Mama Lui, ca eu vreau sa o intreb pe Maica Domnului cum este sa ai un copil-Dumnezeu. ” – Alina Andreea Zane, 8 ani

„Icoanele sunt portretele de familie ale lui Dumnezeu” – Ana Maria Badea, 12 ani