Conversations with God


Azi am vorbit cu Dumnezeu. De fapt am vrut sa vorbesc cu El.

Nu mi-am dorit sa devin explicit si personalizat pe acest blog desi am dat destule elemente de identificare printre randuri sau chiar evident. Inevitabil fac referire la evenimente personale dar fara sa intru in profunzimea faptelor.

Acum aproape doi ani am pierdut-o pe mama, prematur si neprevazut…am scris undeva inainte iar altcineva a gasit de cuviinta sa isi insceneze,pentru compasiune, moartea violenta prin accident de masina a propriei mame. Lugubru,nu? Si totusi am crezut, pentru ca persoana respectiva se presupunea a fi cineva care avea altfel de sentimente pentru mine decat ceilalti.

Inchid paranteza,poate inutila ,desi…

Ca fiecare am facut parastas azi,pentru ca sambata aceasta era inainte de data la care s-a intamplat …

Merg cu pomelnicul spre altar,aprind lumanare, strecor bancnota corespunzatoare, pentru a rasplati efortul slujitorilor Domnului,ma apropii si astept. Sincer,a fost prima data cand am facut asa ceva, pana acum se ducea altcineva din familie…Ma uit,aparent nimeni, dupa podoabele bisericesti vad o silueta cu mana ridicata la ureche…Daca nu ati inteles ce am dedus eu, confirmat dealtfel, va explic imediat : am aflat instantaneu ca daca vreau sa vorbesc cu El nu trebuie sa apelez la slujitorii sai, nu trebuie sa scriu pomelnice, trebuie doar sa-I stiu numarul de mobil. Pentru ca Prea Sfintia Sa vorbea cu Dumnezeu in altar, nu vreau sa cred ca s-ar fi putut intampla altceva in Casa Domnului, ar fi o blasfemie. Dupa cateva zeci de secunde de asteptare, poate cateva minute, slujitorul Domnului, de o varsta mai frageda si nu prea, a binevoit sa-mi ia ofranda si pomelnicul. N-am indraznit sa-i cer numarul de mobil al lui Dumnezeu. M-am gandit ca ar fi fost prea mult, daca vreau sa vorbesc cu El nu trebuie neaparat sa apelez la cineva sau sa-L caut in Casa Sa,e suficient sa ma gandesc la El si sa-i transmit ceea ce am de spus.

Poate gresesc, poate nu dar o Conversatiie cu Dumnezeu prin celular si in altar cred ca e cam scumpa pentru muritorii de rand.

Extrapoland, poate gresit dar gandul lucreaza in sensul asta, ma gandesc la faptul ca multe nedreptati care se intampla azi, de orice natura, sociala,umana,oricare ar fi ele, nu s-ar raspandi si nu ne-ar innegura viata daca am fi mai credinciosi si daca Biserica ar cobori mai mult si mai des printre oameni, ca adevaratii misionari, in loc sa dezbata si sa abereze (pardon de expresie dar acesta e punctul meu de vedere) in nenumarate bloguri, chiar aici pe wordpress.com, pentru rating-uri si cauze nesemnificative cand viata adevarata are nevoie de cuvantul Domnului si de alinare si intelegere.

Sau,poate,e nevoie de o noua religie a Iubirii de aproapele nostru,fara fatarnicie si cu inima deschisa, nu de un business ridicat la rangul de ‘”crede si nu cerceta”sau „sa faci ce zice popa nu ce face popa”. Si atunci, de ce se mai numesc slujitorii Domnului?

Nu astept raspuns. Intrebarile mele sunt pur retorice.

18 gânduri despre „Conversations with God

  1. Pentru orice meserie – si cu atat mai mult pentru cea de preot – trebuie sa dai dovada de VOCATIE (lat.vocatio – chemare!). E un cuvant greu, care si-a pierdut rostul. Azi oricine poate fi orice! In plus, cand un aspirant la preotie e hirotonisit se spune ca primeste har de la Dumnezeu… Se spune pt ca in practica se intampla deseori sa dam peste contrarii. Intr-o tara cu sfinti adevarati (nu putine sunt dovezile cu moaste de sfinti) si cu duhovnici crestini ilustri, s-au strecurat si boabe de neghina – aduse de curentul noii tehnologii 😉
    nu putem critica, si ar fi bine daca am putea ocoli ispita de fi „judecatori” …

    • ai chibzuit raspuns lung si pertinent…am omis sa scriu (ca sa ma leg de ce ai scris tu relativ la vocatie si ca oricine poate deveni orice) ca suntem intr-o tara si intr-o perioada in care mediocritatea e regina iar mediocrii ai sai su(s)pusi…

      • hmm, ma gandesc ca si mediocritatea e poate o maladie… unii oameni sunt plamaditi asa si nu au nicio vina ca au iesit asa. am cunoscut, de exemplu, persoane mediocre cu bun simt care nu deranjau pe nimeni… 😉 problema apare cand astfel de oameni incep sa se creada eroi, incep sa aiba ambitii, sa puna conditii, sa devina autoritari…
        cum poate fi oprit un astfel de om? poate fi izolat? sau doar ne resemnam ca ei exista si ne manipuleaza???

      • de-aia am zis ca e vina noastra. mai rau e (grav de fapt) ca ei nu-si dau seama ca sunt mediocri si ridicoli,nu au simtul ala,al n-lea,care sa le spuna ca propaga numai nenorociri, rau e ca sunt destui care le canta in struna. prostu’care nu e fudul (si se crede si destept)…stii tu

  2. si inca ceva – s-au vazut cazuri mai dureroase cand preotii vorbeau la telefon asa printre „cantari”…

    pana la urma, ca si in cazul unui sef de stat, si aici „Seful bisericii” e responsabil pt disciplina 😉

    • eu stiu de sef de stat care confisca telefoanele mobile,in plina strada,nu in altar. despre preoti ambetati la slujbe nu mai zic. stiu si alte exemple ….rurale ,autohtone dar nu mai e cazul,nu vreau sa se inteleaga ca am ceva cu clerul,e doar un eveniment „divin” pentru care,poate,suntem toti de…vina

      • se spune ca orice padure isi are uscaturile ei… numai ca uscaturile padurii sunt benefice biosistemului, ajuta alte plante si insecte sa se dezvolte. „uscaturile” din povestea noastra nu fac decat sa ne inraiasca si sa ne indeparteze de biserica. ceea ce ar fi mare pacat!

  3. Condoleante pentru pierderea mamei!
    Eu sunt norocoasa, mama mea traieste si fiindca e bolnava, o vizitez des.
    Cat priveste slujitorii bisericii noastre…cred ca prea putini sunt cei care ne asculta si ne ajuta cu adevarat.Pe mine m-au dezamagit foarte mult si nu prea imi plac, nu am incredere in ei si-n rugaciunile lor. 😦

    • Gabi, imi cer scuze ca intervin, stiu ca multi dintre preotii de azi s-au transformat in niste adevarati oameni de afaceri, fara sa se dedice adevaratei meniri pe care o au de urmat. sunt insa si multi alti „parinti” cu har, rabdare si bunavointa fata de cei (ne)credinciosi.
      Rugaciunea nu e numai a preotilor 😉 – e rugaciunea personala dar si rugaciunea colectiva!! rugaciunea din timpul slujbei e una colectiva – nu e doar preotul care se roaga, sunt toti credinciosii care contribuie cu energiile lor la ruga comuna! doar nu suntem simpli spectatori… 😉

      • Simona, nu trebuie sa-ti ceri scuze pentru interventie, cred ca e binevenita pentru mine, o persoana care nu e prea apropiata de biserica si slujbasii ei, desi ma rog si eu si cer ajutorul.Din pacate, uneori uit sa-I multumesc.

    • Multa sanatate mamei tale Gabi…in rest…fiecare sa se priveasca pe sine si sa se judece in fata propriei constiinte,daca mai exista si daca…mai este la moda. Poate adevarata dovada a umanitatii noastre e constiinta de sine..altfel nu s-ar mai intampla si promova atatea comportamente nonumane…ca sa nu le pun in seama regnului….necuvantator.

      • Multumesc, Zefir.
        Mama mea are nevoie de sanatate si de sprijinul nostru, al familiei.
        Cat priveste constiinta noastra…in cazul meu am avut cateva mustrari de constiinta fiindca m-am considerat vinovata .Pot sa spun ca am suferit si nu pot uita.Incerc sa ma feresc sa mai fac astfel de greseli.
        Pacat ca unii nu au constiinta, locul ei a fost luat de ce este mai rau si periculos. 😦
        O vina avem cu totii fiindca nu luam atitudine, nu luptam pentru ca binele si frumosul sa invinga.

      • Gabi,nu pot decat sa te aprob,in ceea ce priveste o ‘vina colectiva’. Iti doresc multa putere si vointa sa poti trece peste greutati.Suntem oameni si gresim cu totii,stii doar,totul e sa nu perseveram in greseli. Eu nu vad de ce ar trebui sa te simti vinovata.Nu trebuie sa explici si sa te justifici.Pastreaza-ti credinta si constiinta de sine.Multa sanatate tie si familiei tale. Un strop de bine si de …soare!

  4. Pingback: Eugenio Zampighi (17 octombrie 1859 – 1914), pictor italian « my heart to your heart

  5. Pingback: Allan Ramsay(13 octombrie 1713 – 10 august 1784), portretist scotian « my heart to your heart

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s